Problema succesiunii digitale e deosebit de spinoasă. Un cuplu german a dat în judecată compania Facebook pentru că aceasta nu-i permitea accesul la contul fiicei decedate.
O familie din Berlin s-a văzut nevoită să lupte cu gigantul Facebook pentru a afla mai multe despre circumstanțele care au dus la moartea adolescentei în 2012. Judecătorii le-au dat ambelor părți - firmei Facebook și părinților fetei decedate - un termen de două săptămâni pentru a găsi o soluție.
Fata a murit călcată de un metrou, într-o stație din Berlin. Părinții îndoliați nu știu nici până astăzi dacă a fost un accident sau o sinucidere. În speranța de a afla mai multe despre circumstanțele morții ei, părinții solicitau accesul la mesajele și postările fetei din contul ei de Facebook.
Întrebarea e dacă părinții au moștenit conturile digitale ale fiicei decedate așa cum au moștenit obiectele aflate în posesia ei.
Într-un prim proces, în decembrie 2015, judecătorii unui tribunal berlinez le-au dat dreptate părinților și au solicitat ca Facebook să le permită accesul la contul fiicei, argumentând că un cont din lumea digitală ar trebui tratat la fel ca un obiect aflat în posesia persoanei decedate.
În caz contrar, s-ar fi ajuns la situația paradoxală ca "scrisorile și jurnalele să fie moștenite indiferent de conținutul lor, dar emailurile și postările private pe Facebook nu".
Judecătorii au argumentat că accesul părinților la contul de Facebook al fiicei nu i-ar viola drepturile personale, din moment ce părinții au dreptul să fie informați despre comunicarea online a copiilor minori.
Dar Facebook a făcut recurs împotriva acestui verdict, declarând că ar fi afectați și alți utilizatori ai rețelei sociale care au schimbat mesaje cu fata decedată, care ar fi trebuit să rămână private.
Această problemă e dezbătută pe larg de experți internaționali - și dincolo de tragicul caz berlinez. "Înțeleg dorința unei familii de a avea acces la un cont după ce a murit cineva", a explicat Elke Brucker-Kley, profesoară de management în IT la Zürich, citată de Deutsche Welle. "Cealaltă întrebare e: Are dreptul operatorul unei platforme digitale să ofere acest acces? Persoana decedată poate avea un cerc întreg de prieteni într-o rețea de socializare ca Facebook, iar acești oameni și-au împărtășit datele și informațiile cu aceasta persoană, nu cu rudele ei."
Dar iată că la 31 mai 2017, Curtea de Apel din Berlin a infirmat prima decizie a instanţei, din 2015, refuzând accesul părinţilor la contul fetei şi dând astfel dreptate Facebook, care făcuse apel la prima sentinţă, invocând respectarea vieţii private a interlocutorilor defunctei, scrie lci.fr.
Întrebarea ce se întâmplă cu moștenirea noastră digitală devine tot mai importantă. Utilizatorii Facebook foarte activi pot avea mii de poze și filmări stocate în contul lor, iar unele dintre ele au fost făcute de alte persoane și nu sunt arhivate în niciun alt loc în afară de calculatorul persoanei decedate, care ar putea fi accesat de familia acesteia, comentează dw.com.
Moștenirea digitală poate include și postări pe Twitter, status-uri pe Facebook și fotografii pe Instagram, care tematizează orice, de la întâmplări banale până la momente importante ca admiterea la facultate sau o cerere în căsătorie.
Unele mesaje pe Facebook reflectă povestea unei prietenii sau relații de ani de zile, ele pot documenta apropierea dintre doi îndrăgostiți sau felul cum doi cunoscuți devin, treptat, prieteni apropiați care vorbesc despre secretele lor cele mai intime. Ce ați vrea să se întâmple cu toate acestea după moarte?
Facebook a introdus o serie de elemente pentru a le oferi utilizatorilor mai mult control asupra variantei postume a contului. Una dintre opțiuni - care se poate activa oricând cu câteva clickuri - e ștergerea completă a contului după moarte.
O soluție mai puțin drastică e opțiunea unui cont "memorial": Dacă utilizatorul o alege, apare cuvântul "Remembering" pe profil, după moarte. Prietenii și familia pot să posteze mesaje de condoleanțe și amintiri pe pagina persoanei decedate, dar nimeni nu poate accesa contul ei de Facebook.
Părinții fetei decedate la Berlin i-au permis să-și deschidă un cont pe Facebook la 14 ani cu condiția să le spună parola și să le permită să-i acceseze contul. După moartea fetei, mama a încercat însă în zadar să intre în cont cu parola, din moment ce acesta fusese deja transformat într-un cont "memorial" - nu se știe de către cine, mai scrie Deutsche Welle.
Utilizatorii rețelei Facebook au și opțiunea de a alege o persoană care să se ocupe de contul lor după ce a fost transformat în cont "memorial".
Această regulă se aplică însă doar în cazul celor cu vârste de peste 18 ani - iar tânăra care a murit în stația de metrou la Berlin era minoră.
În plus, persoana căreia utilizatorul îi dă dreptul de a administra contul "memorial" nu poate să acceseze mesajele private, ci doar să schimbe fotografia de profil, să arhiveze fotografii și postări "publice" și să posteze ceva pe contul utilizatorului decedat - spre exemplu, detalii despre înmormântare sau alte ceremonii comemorative. Astfel, mama îndoliată de la Berlin nu ar fi avut acces la mesajele private ale fetei nici măcar cu ajutorul unui astfel de administrator de cont.
O aplicație Facebook intitulată "If I die" le permite utilizatorilor să compună un ultim mesaj care să fie postat după moartea lor - fie un text, fie un scurt film. Aplicația va afișa acest mesaj de adio după ce trei persoane active pe Facebook, alese în prealabil de utilizator, au confirmat decesul.
