La 200 de ani de la naşterea lui Karl Marx la Trier, în Germania, o statuie oferită de China provoacă polemică. Statuia gigantică, cu efigia filosofului, a fost oferită oraşului natal al acestuia, dar cadoul Beijing-ului a fost primit cu reţinere şi chiar indignare la faţa locului. Câteva asociaţii au şi protestat sâmbătă la inaugurarea acesteia.
Cu ocazia marcării celor 200 de ani, China a decis să ofere această statuie din bronz care îl reprezintă pe autorul "Capitalului" oraşului Trier, în care Marx a trăit până la împlinirea vârstei de 17 ani. Numai că acest cadou enervează pe mulţi, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Statuia uriaşă din bronz a lui Karl Marx, cu o înălţime de 4,5 metri (5,50 cu soclu cu tot), a fost dezvelită, sâmbătă, în Trier, care a acceptat această lucrare de artă de la un renumit sculptor chinez, după mai mulţi ani în care au avut loc dezbateri pe ideea că acest gest ar demonstra acceptarea abuzurilor ale drepturilor omului care se petrec în China. Dezvelirea acestei statui şi alte evenimente pentru comemorarea filosofului la împlinirea a două secole de la naşterea acestuia au iscat controverse, scrie bbc.com.
În realitate, afacerea agită spiritele de trei ani deja. China a făcut oferta în 2015. Trebuia acceptată? Întrebarea a fost pusă pe ordinea de zi la un consiliu municipal, la 13 martie 2017. După dezbateri furtunoase, a fost organizat un vot. Rezultatul: 42 pentru, 7 contra, 4 abţineri. Aşa că statuia a fost acceptată, scrie lemonde.fr.
Marx este coautor al Manifestul Partidului Comunist, alături de Friedrich Engels. Potrivit Manifestului, toată istoria omenirii este bazată pe diferenţele de clasă. Guvernul capitalist al Chinei îi prezintă lucrarea ca pilon central al modului său de guvernare.
Însă Marx rămâne o personalitate controversată în rândul germanilor, dintre care mulţi au trăit sub guvernul comunist al Uniunii Sovietice, inspirat de acest filosof.
„Dacă vreţi să îl criticaţi pe Marx, sunteţi bineveniţi, dar nu cu violenţă şi furie distructivă”, a spus Michael Schmitz, purtător de cuvânt al oraşului Trier.
Coaliţia aflată la conducere în Trier, din care fac parte Social-Democraţii (SPD), conservatorii (CDU) şi stânga radicală (Die Linke) s-a lovit de o opoziţie susţinută.
Pentru Verzi, problema nu era neapărat celebrarea lui Marx, ci acceptarea politicii actuale a Beijing-ului. "Cel care primeşte un cadou aduce un omagiu celui care îl oferă. Or Partidul Comunist Chinez nu merită să fie onorat", au spus ecologiştii.
Pentru partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ideea însăşi de a aduce un omagiu unui om care a respins democraţia parlamentară era insuportabilă.
Alternativa pentru Germania intenţiona să organizeze un marş al tăcerii în memoria victimelor comunismului, în timp ce a fost plănuit şi un contra-protest.
Teoriile lui Marx au fost folosite de adepţii lucrărilor sale pentru a pune bazele comunismului, un regim în care clasele sociale şi proprietatea privată dispar.
Totuşi, notează BBC, state comuniste precum Uniunea Sovietică şi China au devenit cunoscute pentru represiune şi abuzuri ale drepturilor omului.
Dezbaterea nu se limitează doar la oraşul Trier. La sute de kilometri mai la est, în această parte a Germaniei cândva situată de cealaltă parte a Cortinei de Fier, asociaţiile care apără amintirea victimelor comunismului şi-au exprimat furia.
La aproape 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, ele au considerat drept o injurie ridicarea unui monument celui a cărui gândire serveşte drept model unora dintre cei mai răi dictatori ai secolului XX-lea.
Republica Democrată Germană, situată în partea de est a Germaniei de astăzi, a fost dominată de Uniunea Sovietică în perioada 1994 – 1990, perioadă în care a devenit mult mai săracă decât Republica Federală Germania (Germania de Vest).
Malu Dreyer, lider al landului german Renania-Palatinat, a descris evenimentele de comemorare a naşterii lui Marx drept o oportunitate pentru a discuta despre filosov şi despre lucrările sale, mai degrabă decât pentru a îl „celebra” pe acesta.
Alţi politicieni germani şi-au exprimat opiniile pe reţelele de socializare.
„Dragă Karl Marx, indiferent de cât de geniale au fost ideile tale, implementarea lor nu a avut succes niciodată. Vieţile şi şansele la fericire a milioane de oameni au fost trădate”, a scris Peter Altmaier, ministru al Economiei.
„Karl Marx este încă relevant la 200 de ani de la naşterea sa (pe 5 mai 1818, n.r.). Avansarea tehnologiei din prezent fac posibilă existenţa unei societăţi mai bune. Însă, capitalismul distruge oamenii şi natura”, a fost o altă opinie, exprimată de parlamentarul de stânga Bernd Riexinger.
Vorbind în Trier vineri, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus că în prezent Marx „este blamat pentru lucruri de care nu este responsabil şi pe care nu el le-a cauzat prin ceea ce a scris”. „Acestea au fost cauzate de persoanele care au reinterpretat ceea ce a scris el, relevând chiar opusul ideilor sale”, a explicat el.
Trier, care primeşte anual circa 150.000 de turişti chinezi, nu prea putea refuza un astfel de cadou fără a supăra Beijing-ul. Polemica a reamintit până unde amintirea lui Marx rămâne ambivalentă în Germania de azi.
Ambivalenţă pe care preşedintele Republicii, Frank-Walter Steinmeier, a exprimat-o el însuşi joi, declarând, prudent, la o masă rotundă organizată la Berlin pentru bicentenarul naşterii filosofului: "Ca germani, noi nu trebuie să îl subestimăm pe Karl Marx, nici să îl interzicem din istoria noastră. Nu trebuie nici să ne fie frică de el, nici să îi ridicăm statui aurite", a spus acesta, potrivit lemonde.fr.
Wolfram Leibe, primarul oraşului Trier, a spus că statuia reprezintă o oportunitate pentru a reevalua atitudinile.
„Am acceptat statuia drept un gest de prietenie, iar această lucrare ar trebui să încurajeze oamenii să îl înţeleagă pe Karl Marx. Poate că anumite judecăţi şi prejudecăţi vor fi reevaluate”, a spus edilul.
În Germania există şi alte monumente dedicate lui Marx, inclusiv casa în care s-a născut acesta şi o statuie în parcul din capitala Berlin.
