Procesul comunismului este unul moral, "care nu s-a făcut și nu sunt prea multe semne că este dorit" și de aceea trebuie construit un proiect european și mondial prin care să fie redată demnitatea victimelor și familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruți. Declaraţia îi aparţine fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu, invitat ca vorbitor în cadrul dezbaterii "Cunoașterea trecutului totalitar comunist. De la interes la dezinteres (și retur)", organizate la Biblioteca Naţională de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer (KAS). Evenimentul a fost moderat de președintele executiv al IICCMER, Radu Preda.
Emil Constantinescu, foarte reticent la implicarea în polemici privind actualitatea politică românească, a făcut, de altfel două afirmaţii care au stârnit comentarii ulterior, dar care aveau ca scop creionarea unui tablou al ieşirii din comunism a ţărilor din Europa de Est. El a dorit să sublinieze faptul că, deşi a rămas în mentalul colectiv ca fiind primul preşedinte al României postrevoluţionare care s-a declarat înfrânt de Securitate, lucrurile nu sunt adevărate.
„De peste 10 ani am blocat orice relaţie cu mass-media, tocmai pentru a nu amesteca politicul în viaţa actuală. Avem de-a face cu cea mai sinistră manipulare. Eu nu am spus niciodată că am fost învins de Securitate. Punct. Asta vi s-a spus în presă, s-a alimentat în timp, eu nu am spus niciodată asta, nu am spus că am fost învins de servicii, ceea ce ar fi stupid, pentru că şeful SRI, şeful SIE, erau prietenii mei, au rămas şi astăzi prietenii mei. Eu nu am putut să fiu folosit, pentru că nu puteam fi şantajat”, a declarat Emil Constantinescu.
Mai mult de atât, pentru a-şi continua ideea, el a adăugat, din nou subliniind cu tărie, o informaţie care probabil va rămâne de comentat: „Foştii securişti au obţinut ca proprietari şi au condus toate mijloacele de informare din România. Deci să ştiţi acest lucru, toţi conducătorii de televiziuni din România au fost ofiţeri de Securitate. Şi colaboratori. Toţi au devenit moguli şi asta s-a extins, de aceea există şi această cumplită manipulare”.
El a precizat că fără o condamnare serioasă și argumentată a ideologiei comuniste, aceasta poate reapărea sub diverse forme.
"Fără o condamnare argumentată a ideologiei comuniste, ea poate reapărea, machiată puțin, fie sub forme violente — ca în Grecia, sub haine moderne — ca în Cehia, sau se poate recicla oricând într-un populism agresiv, care folosind slăbiciunile democrației să conducă la alte tipuri de regimuri autoritare și represive. Tăcerea cu care sunt acoperite crimele comunismului timp de aproape trei decenii de la prăbușirea lui este dezamăgitoare și nu de puține ori rușinoasă. Iată de ce e nevoie să construim cu un efort comun un proiect european și mondial prin care să redăm demnitatea victimelor și familiilor lor măcar prin aflarea adevărului despre cei dispăruți", a afirmat fostul preşedinte Constantinescu.
În opinia sa, nu este suficient să fie condamnate doar crimele comunismului, ci trebuie deschisă o dezbatere serioasă pentru condamnarea ideologiei comuniste, care a permis instaurarea acestor regimuri "criminale".
"Din păcate, aici, Uniunea Europeană a eșuat. Și încercările prietenilor noștri polonezi și ale altora de a obține această condamnare a ideologiei comuniste au eșuat. Și în Parlamentul European, și în Comisia Europeană", a susținut Constantinescu.
Pe de altă parte, a spus el, în multe din fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est a apărut un fenomen nou: "redistribuirea foștilor nomenclaturiști și membri ai poliției politice și ai urmașilor lor, deveniți oligarhi, în partide de dreapta".
"Această penetrare a vechilor comuniști și a vechilor nomenclaturiști în partide așa-zise de dreapta reprezintă cea mai cumplită lovitură pentru supraviețuitorii gulagurilor comuniste. După ce regimul comunist le-a furat viața și libertatea, acum în democrație le sunt furate și idealurile care sunt vândute și cumpărate la noile tarabe ale economiei de piață", a subliniat Emil Constantinescu.
El a afirmat că, deși Europa de sud-est a ieșit din comunism, "ușa a rămas întredeschisă".
"Dacă privești cu atenție poți găsi fața crispată a național-comunismului, acum cu o nouă denumire, dar și fața nouă, atrăgătoare și binedispusă a ultimei generații de nomenclaturiști și membri ai serviciilor secrete comuniste, grupați în structuri mafiote, care domină prin corupție noua economie de piață și multe din structurile clasice ale democrației. Iată de ce trebuie să ne folosim, în aceste puține momente care ne-au mai rămas, de prezența foștilor deținuți politici care au mai rămas printre noi, puținii care mai supraviețuiesc și de urmașii lor onești, pentru că ei constituie reperul moral necesar pentru societățile foste comuniste din estul Europei, dar și pentru democrațiile occidentale marcate de numeroase derapaje de corupție economică și politică", a spus Constantinescu.
La rândul său, Markus Meckel (Berlin), ultimul ministru de Externe al fostei Republici Democrate Germane (RDG), președintele Consiliului Fundației Federale de Studiere a Comunismului în RDG, a relevat necesitatea înființării unui muzeu al comunismului, care să arate conexiunile internaționale ale acestuia, menționând că trebuie demarată o cercetare europeană în această direcție, activitate care necesită fonduri europene.
Jonila Godole (Tirana), director executiv la Institutul pentru Democrație, Media și Cultură, o adevărată "Ana Blandiana a Albaniei", după cum a prezentat-o şi Radu Preda, a spus că societatea albaneză, la 27 de ani de la eliberare, preferă "amnezia", creionând un tablou sumbru al paşilor făcuţi de ţara sa pe calea cunoaşterii trecutului recent şi mai ales a împăcării cu acesta.
"La fel ca în România, nomenclatura s-a transformat în marii democrați, iar aceste elite sunt interesate să aibă un cuvânt de spus, iar adevărurile istorice să fie ținute sub obroc. Antevorbitorii mei au punctat foarte bine că în aceste societăți post-totalitare lipsa de democrație poate să ducă la nostalgie. Noi nu am avut până acum nicio posibilitate să ne confruntăm cu dosarele, cu trecutul nostru. La un moment dat, deși societatea a dorit acest lucru, factorul politic l-a oprit. În Albania, dacă o privim ca pe un corp, țara are 700 de buncăre din oțel, și au fost construite ca să ne apere de dușmanii cei răi", a afirmat Jonila Godole.
Dezbaterea ''Cunoașterea trecutului totalitar comunist. De la interes la dezinteres și retur" urmărește să aducă în atenția publicului măsurile adoptate de țările fost comuniste în vederea cunoașterii trecutului lor totalitar.
Manifestarea a fost prilejuită de găzduirea în sălile expoziționale ale Bibliotecii Naționale a expoziției foto-documentare Comunismul în România. Expoziţia poate fi vizionată până la sfârşitul acestui an.
SURSA FOTO: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
