yyyygParlamentul de la Pristina a votat vineri o lege privind crearea unei armate kosovare, decizie care stârneşte preocupare în rândul minorităţii sârbe din Kosovo şi la Belgrad, dar și critici din partea Uniunii Europene și a NATO.
Deputaţii kosovari au adoptat în unanimitatea celor 107 de aleşi prezenţi proiectul legii care acordă mandat militar forţelor de securitate din Kosovo (KSF), care numără circa 2500 de membri având în prezent în principal misiuni de securitate civilă. Cei zece aleşi ai minorităţii sârbe au boicotat sesiunea. "Felicitări!" - a strigat după vot preşedintele parlamentului.
Textul adoptat precizează că forţele vor fi însărcinate cu "asigurarea integrităţii teritoriale a ţării, apărarea proprietăţii şi intereselor Republicii Kosovo, susţinerea autorităţilor civile în caz de catastrofă şi participarea la operaţiuni internaţionale".
După războiul dintre forţele sârbe şi rebeli kosovari albanezi dintre 1998 şi 1999, soldat cu peste 13.000 morţi, securitatea şi integritatea teritorială din Kosovo sunt vegheate de o forţă internaţională condusă de NATO, KFOR.
Deşi forţa ei nu se va compara cu cea a armatei sârbe, decizia privind crearea armatei kosovare survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de Uniunea Europeană se află într-un punct mort.
Totuşi, potrivit analiştilor în problemele Kosovo, va fi nevoie de aproape 10 ani pentru ca actuala KSF să fie transformată într-o armată. Efectivele noii forţe ar urma să crească la 5000, plus circa 3000 de rezervişti, ceea ce este departe de cei circa 30.000 de militari ai armatei sârbe.
După ani de stagnare a conflictului îngheţat din Kosovo, în 2018 s-a discutat şi negociat pentru prima dată deschis la nivel internaţional despre un schimb de teritoriu şi de modificare a graniţei între Serbia şi Kosovo.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au negociat pe această temă. Principiul a fost următorul: regiunile locuite preponderent de sârbi din nordul Kosovo se întorc la Serbia, iar cele locuite preponderent de albanezi din sudul Serbiei se cedează Kosovo.
Între timp nimeni nu mai vorbeşte oficial de acest schimb, de când o reuniune care a avut loc vara trecută la Bruxelles s-a transformat într-un scandal, de la care preşedintele Serbiei a plecat roşu de furie.
Câteva zile mai târziu, la o întâlnire care a avut loc în nordul Serbiei, Vucic a repetat din nou vechea formulă, conform căreia Kosovo este un teritoriu al Serbiei. Nici în Kosovo planurile preşedintelui Thaci nu s-au bucurat de sprijinul guvernului. Fostul tovarăş de arme al preşedintelui Thaci în războiul din Kosovo, premierul Ramush Haradinaj, a mobilizat clasa politică şi populaţia împotriva schimbului de teritorii.
Cu toate acestea, şi în ciuda avertismentelor UE, dar mai ales ale Germaniei, să nu se retraseze frontiere pe criterii etnice, tema nu a dispărut din actualitate. Din când în când se afirmă că Vucic şi Thaci ar negocia în continuare.
În răstimp influenţa UE, care a mijlocit ani în şir dialogul între cele două ţări, scade văzând cu ochii. UE nu prea mai are nimic atrăgător de oferit celor două state balcanice şi nici nu are cu ce să le ameninţe.
Vaga promisiune de primire a Serbiei în UE undeva în jurul anului 2025 a fost dată uitării la Bruxelles.
Iar în Kosovo, care nu este recunoscut ca stat independent de cinci ţări membre ale UE (printre care România -n.r), a dispărut euforia faţă de UE, după ce a fost din nou amânată liberalizarea regimului de acordare a vizei, deşi ţara a îndeplinit toate condiţiile cerute. Populaţia kosovară rămâne aşadar singura din regiune care nu poate călători liber în Europa, comentează Deutsche Welle.
Serbia ameninţă cu un război şi cu trimiterea de trupe în nordul Kosovo, dacă această ţară va decide vineri să-şi înfiinţeze o armată proprie. Chiar dacă în Kosovo se află 4000 de militari ai misiunii internaţionale KFOR, cu sarcina de a păzi graniţele şi a asigura pacea, nu este exclusă o acţiune militară sârbească pentru protejarea populaţiei sârbeşti din nord.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a acuzat Kosovo că nu are dreptul să îşi formeze o armată, scrie New York Times. Prim-ministrul sârb a declarat că speră că Belgradul nu va fi nevoit să îşi folosească cei 28.000 de soldaţi pentru a proteja minoritatea sârbă din Kosovo, „deşi aceasta este o opţiune”.
„Tot ce face Pristina - şi evident că totul este făcut cu aprobarea SUA şi Marii Britanii – este împotriva legii”, a adăugat Vucici.
Ivica Dacici, ministrul de Externe al Serbiei, a declarat că Belgradul va cere o sesiune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU din cauza „celei mai mari încălcări” a rezoluţiei acestui consiliu.
„Este o ameninţare directă la pacea şi stabilitatea din regiune”, a declarat Dacic, conform agenţiei Tanjug.
O escaladare militară de proporţii este însă improbabilă. Kosovo este protectorat american în care se află baza militară Bondsteel, una dintre cele mai mari din afara SUA. Noul ambasador al SUA în Kosovo s-a declarat favorabil înfiinţării armatei proprii, spre deosebire de alţi reprezentanţi ai NATO. Rusia, în schimb, este alarmată. Înfiinţarea unei armate kosovare ar putea produce "consecinţe dintre cele mai grave, nu doar pentru populaţia sârbă din regiune, ci şi pentru securitatea întregii regiuni balcanice", avertizează Moscova.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că "regretă" decizia parlamentului de la Pristina de a crea o armată kosovară şi a afirmat că Alianţa îşi va "reexamina nivelul de angajare" în Kosovo.
Uniunea Europeană a criticat la rândul său vineri Kosovo pentru adoptarea unor legi pentru transformarea forţei de securitate actuale într-o armată propriu-zisă.
"La fel ca NATO, ţările din UE continuă să împărtăşească opinia că mandatul KSF (Forţa de Securitate din Kosovo - n.r.) ar trebui schimbat numai printr-un proces incluziv şi gradual în acord cu Constituţia din Kosovo", a precizat într-un comunicat un purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe.
UPDATE
Demersurile privind iniţierea procesului de tranziţie a Forţei de Securitate din Kosovo, în pofida mesajelor transmise de NATO şi UE, au efecte negative asupra situaţiei din regiunea Balcanilor de Vest şi a parcursului euro-atlantic al acesteia, afirmă MAE într-un comunicat dat publicităţii vineri.
Ministerul Afacerilor Externe anunţă regretul faţă de aceste demersuri şi precizează că România subliniază rolul KFOR în menţinerea unui mediu sigur şi stabil în Kosovo.
Potrivit MAE, toate eforturile trebuie concentrate asupra continuării dialogului Belgrad-Pristina şi a implementării celor convenite în acest cadru, cu evitarea declaraţiilor şi iniţiativelor care riscă să sporească tensiunile la nivel regional.
