Un nou volum al unei serii cu o importanţă deosebită în ceea ce priveşte controversata istorie a perioadei comuniste a văzut lumina tiparului la sfârşit de 2016, fiind editat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST). “România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, volumul III, P-R”, volum publicat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, coordonat cu acribie ştiinţifică de Octavian Roske, constituie un extraordinar efort de a recompune un tot din părţile componente ale unei perioade asupra căreia mulţi dintre cei care au trăit-o “privesc” şi azi cu oarecare teamă, în timp ce tinerii absolvenţi de liceu sau de facultate, înţeleg cu greu doctrina despre care li se vorbeşte la şcoală, mai ales în ceea ce priveşte un capitol aparte: libertatea de exprimare.
Prezentul volum constituie un important instrument de lucru pentru autorii manualelor de istorie mai ales, dar şi pentru cei care vor să afle aspecte cu totul speciale ale unei perioade nu foarte îndepărtate din trecutul poporului român.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului a structurat proiectul “Enciclopedia regimului comunist din România, (1945-1989)” pe trei serii: represiune, rezistenţă, instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste. Primele două volume ale “Enciclopediei regimului comunist. Represiunea” au apărut în 2011 şi 2012, cărora, iată, li se adaugă al treilea volum din această serie (“România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, volumul III, P-R”) şi care, împreună cu lucrarea “Enciclopedia regimului comunist din România, 1945-1989, Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste”, publicată cu cinci ani în urmă, realizează o sinteză a unui fenomen amplu, cuprins într-o epocă de tristă amintire, cu date esenţiale, repere şi fotografii valoroase. “Consacrat literelor P-R, volumul de faţă conţine informaţii despre locuri de detenţie, precum penitenciare (la articolele Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Poarta Albă, Rădăuţi, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Roman), colonii de muncă (Pardina, Peninsula, Periprava, Periş, Piatra Frecăţei, Popeşti Leordeni, Roşia Pipera, Roznov) centre de anchetă (Rahova), lagăre de muncă (Perieţi, Plătăreşti), detaşamente de muncă (Petroşani, Roşiori de Vede), localităţi folosite ca domiciliu obligatoriu (Părteşti, Pelicanu, Petreşti, Pietrişu, Prisaca, Răchitoasa – jud. Bacău, Răchitoasa – jud. Ialomiţa, Rădăşeni, Rădeşti, Răsuceni, Reghin, Roşu, Rubla), centre de detenţie (Pâncota), spitale sau secţii de psihiatrie folosite pentru neutralizarea opozanţilor şi disidenţilor (Podari, Poiana Mare, Răducăneni). Mai multe articole din acest volum au ca subiect victimele represiunii, de la categorii profesionale (poliţişti), la culte, asociaţii sau manifestări religioase (penticostal, presă religioasă, prozelitism, reforma învăţământului religios, Rugul Aprins), de la comunităţi etnice (…), la partidele politice considerate ostile regimului comunist (…). Alte articole conţin informaţii despre terminologia utilizată în anchete, rechizitorii, sentinţe sau diverse acte cu caracter normative care au constituit suportul juridic al măsurilor represive”, subliniază Octavian Roske în prefaţa volumului, accentuând faptul că fiecare articol este însoţit de o bibliografie selectiveă, cercetătorii având în vedere, pe de o parte, studierea arhivelor, a legislaţiei existente, a lucrărilor online şi a numeroaselor cărţi, reviste şi a altor tipuri de publicaţii, respectiv, pe de altă parte, istoriile orale care întregesc terenul studiat. Aşadar, completaţi-vă colecţia proprie cu o lucrare care nu trebuie să vă lipsească din bibliotecă!
