Antetitlul folosit („Din vremea lui Pazvante Chiorul”) pentru rubrica noastră nu reprezintă o strictă perioadă istorică limitată la existenţa celebrului personaj (paşa Osman Pazvanoglu), ci mai degrabă o expresie intrată în conştiinţa colectivă a trăitorilor pe aceste meleaguri, care indică ceva foarte vechi. Ceea ce vrem noi însă să oferim este faptul de a vă prezenta o serie de poveşti şi extrase din volumul Constanţei Vintilă-Ghiţulescu, intitulat „Patimă şi desfătare”, cu subtitlul „Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească 1750-1860”, adică o amănunţită trecere în revistă a istoriei vieţii cotidiene din ţările române (Moldova şi Ţara Românească), din segmentul de timp amintit mai sus.
Autoarea însăşi atenţionează: „Trecerea timpului ne îndepărtează de lumea de ieri. Cu greu mai percepem rituri, ritualuri, obiceiuri culinare sau comportamente, cu greu reuşim să pătrundem înţelesul acelei lumi. Dar mult mai trist mi se pare dezinteresul pentru această lume de ieri, pentru mecanismele ei de supravieţuire, pentru universul cotidian, pentru manierele de interpretare a gesturilor şi comportamentelor pe care inconştient le-am moştenit, care se regăsesc în fiecare dintre noi.” Aşadar, cititorul este îndemnat de autoare să intre într-un joc inedit: beneficiarul unei cantităţi impresionante de informaţii istorice, poate să-şi imagineze el însuşi trecutul.
De pildă, mirosurile care ieşeau din simigerii, din pitării şi din cuhniile caselor boiereşti. Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura mătăsurilor din care se croiau veşmintele orientale. Larma şi muzica din bâlciuri şi iarmaroace. Ziafeturile boierilor şi petrecerile norodului. Atmosfera din cârciumi. Liniştea după-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, într-o stare de dulce trândăveală. Duhorile şi mizeria de pe uliţele târgurilor şi ale capitalelor. Câinii. Roiurile de muşte. Necurăţenia din spitale şi râvna autorităţilor de a pune în bună rânduială măcar „umblătorile”. Peisajul înspăimântător al oraşelor în care bântuie când holera, când ciuma. Vracii, „doftoroaiele” şi medicii. Leacurile şarlatanilor şi medicamentele vândute de spiţeri. Alaiurile mortuare şi obiceiurile de înmormântare. Spaima în faţa morţii. Şi încă multe alte tablouri şi senzaţii recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi.
La braţ cu autoarea, începând de mâine, vă invităm la un veritabil exerciţiu de imaginaţie. Un exerciţiu oniric, ce poate broda în voie pe marginea unor interpretări şi relatări din vechi documente originale. Se spune că trebuie să-ţi cunoşti trecutul, pentru a-ţi prevedea viitorul. Împreună cu autoarea Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, prin poveştile şi povestirile cuprinse în lucrarea „Patimă şi desfătare”, să facem o incursiune în istoria noastră recentă şi, din cădere în cădere în timpuri uitate, să urcăm proiectându-ne, tot imaginativ, în viitorul nostru apropiat.
