”Cei mai mulți oameni s-ar simți ofensați dacă i-ai ruga să arunce pietre peste un gard, apoi să le arunce înapoi, doar ca să își ia salariul. Dar cei mai mulți nu fac astăzi o activitate mai utilă decât aceasta”, scria Henry David Thoreau, în 1854. Aveți impresia că s-a schimbat ceva în ultimii mai bine de 160 de ani?
Răspunsul îl găsiți singuri. Faceți următorul test: ce s-ar întâmpla dacă mâine toți cei din breasla voastră nu s-ar prezenta la locul de muncă.
Dacă nu vă numărați în categoria fermier, medic, mecanic de locomotivă, poștaș, șofer de autobuz sau angajat salubritate, nu s-ar întâmpla nimic.
Editorialul lui Patrick Spat din săptămânalul german Die Zeit a scandalizat opinia publică și a creat isterie în social media. “De cele mai multe ori muncim doar ca să muncim și ne irosim timpul alocat vieții noastre”, scrie Spat și continuă atacul în aceeași notă.
O grevă a oamenilor din PR, lobby-iști, consilieri financiari, din domeniul asigurărilor, sclavi din call-center-uri și a șoarecilor de birou nu ar afecta pe nimeni. În schimb, dacă echipajul de zbor sau angajații din port sistează activitatea, toată economia riscă să se prăbușească.
Asta arată ce joburi de doi lei există, care nu au absolut nici o utililitate. Dar ce să vezi, pe minunata noastră planetă, ele sunt glorificate precum Raiul pe pământ. Nimeni nu are curajul să întrebe ”dar ce fel de loc de muncă e ăsta”? Nici măcar cei care lucrează pentru 1 euro pe oră, comentează acesta.
“Întreaga noastră industrie este suprasolicitată din cauza birocrației provocate de sindicate, șefi de presă, directori de departament și șobolani de birou, care stau degeaba și mută hârtii din stânga în dreapta fără sa producă nimic”, acuza Kurt Tucholsky în 1931.
Statistica îi dă dreptate astăzi. “Fiecare al treilea angajat consideră că jobul său e inutil. Doar 16% sunt trup și suflet pentru locul lor de muncă, 68% fac doar ce li se cere, iar 16% au demisionat deja la nivel mental”, scrie sursa citată.
Chiar și așa, nimeni nu are curaj să se întrebe public ce rost are activitatea pentru care este plătit.
Fetișul muncii se află deja în ADN-ul națiunilor industriale din vest.
În 1930, economistul John Maynard Keynes a prezis că peste un secol vom munci doar 15 ore pe săptămână. A greșit. Dragostea pentru bani nu a dispărut încă.
El a mizat pe faptul că automatizarea va rezolva activitățile omului la locul de muncă.
În 1930, doar 15% dintre angajații din SUA lucrau în birou. Astazi sunt peste 50% la nivel mondial, și aproape 70% în SUA.
În loc să lucreze 15 ore pe săptămână, hoarde de angajați stau la calculatoare și aranjează coloane de numere, completează formulare inutile și promovează produse la fel de inutile. Iar asta cel puțin 40 de ore pe săptămână, unii chiar zi de zi.
Ni se trage din școală, crede autorul. Calculul integralelor și derivatelor este atât de inutil pentru viitorul loc de muncă, dar nimeni nu protestează.
Singurul lor rol este să ne pregătească pentru viitorul nostru loc de muncă de doi lei, ni se induce disciplina și capacitatea de a învăța și reda lucruri inutile fără să ne revoltăm.
De aceea sunt fabulele atât de iubite la școală. O știți pe aia a lui Asop cu furnica harnică și greierele puturos? Cum furnica a lucrat toată vara și îi era bine iarna, iar greierele a petrecut vara și iarna murea de foame?
“Dragi elevi, greierele a vrut doar să își savureze viața sa scurtă. Asta am putea face și noi, dacă am da mașinilor de lucru, ne-am împărți sarcinile și am lucra doar cât e nevoie. Dar trăim în capitalism, iar asta înseamnă că greierele trebuie să lucreze pentru furnică, să îi mărească profitul în schimbul unui salariu de nimic. Furnica depozitează toți banii și ne distruge și planeta, în timp ce greierele își vinde și sufletul, devine depresiv și nici nu mai poate să cânte. Dar trebuie să zâmbească, să continue activitatea inutilă, căci altfel își ia una peste lăbuțe”, scrie Die Zeit.
În realitate, conform studiilor de specialitate, coloniile de furnici nu sunt foarte harnice, ci chiar puturoase. 25% dintre furnici nu fac nimic toată ziua, 72% lucrează jumătate din zi și 3% sunt exploatate pe tot parcursul zilei. Munca și odihna se fac în sistem rotațional.
Tot studiile au arătat că natura este campioana eficienței energetice. Niciun animal nu face mai mult decât e necesar pentru a-și atinge obiectivul. Felinele se păstrează pentru vânătoare, în rest dorm și se joacă toată ziua. Koala, cel mai puturos animal din lume, moare dacă nu doarme 18 ore pe zi.
Noi ne irosim viața, în timp ce comunitățile indigene lucrează cel mult 4 ore pe zi. Omul capitalist este singurul care își irosește viața cu joburi de doi lei. Din propria inițiativă, sau nu chiar, fiindcă sistemul capitalist ne obligă.
Ne simțim permanent împinși de la spate să facem ceva, chiar dacă nu producem nimic, altfel ne simțim chiar vinovați. Cel mai bun exemplu este cel al portarului la loviturile de la 11 metri. În 93,7% dintre cazuri portarul se aruncă undeva, căci dacă ar sta pe loc, ar râde lumea de el.
Datele arată că 28,7% dintre penalty-iuri sunt șutate pe mijloc, deci șansele sale de a para sunt mai mari dacă ar rămâne pe loc și nu ar face nimic. Poate de aceea ar trebui să acceptăm ca societatea să ne catalogheze idioți și pur și simplu să rămânem pe loc, este concluzia articolului.