La 24 octombrie, creştin ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Areta, precum şi pe cei care îl însoţeau. Sinaxarul ne spune că acesta a fost căpetenie a cetăţii Negran, din Etiopia, pe vremea împărăţiei lui Iustin, în preajma anului 442. În Etiopia împărăţea preacredinciosul împărat Elezvoi, iar în ţara omeriţilor stăpânea păgânul evreu Dunaan. “Această ţară a omeriţilor în Sfânta Scriptură se numeşte Sava, iar de greci este numită Arabia fericită. Fiindcă binecredinciosul Elezvoi biruise pe păgânul Dunaan şi pusese păzitori şi credincioşi de-ai săi ca să păzească şi să ocârmuiască cetăţile acelea. Pentru aceasta Dunaan s-a sculat cu război şi a omorât pe păzitorii dreptmăritorului Elezvoi. Şi, încă mergând şi la cetatea Negran, a înconjurat-o şi neputând-o lua cu război, a făcut jurământ, cum că nu va supăra pe creştinii din ea şi aşa a intrat în cetate. Apoi călcându-şi jurământul a omorât pe toţi câţi i-a aflat în ea, atât bărbaţi cât şi femei. Care cu toţii au stat bărbăteşte şi au mărturisit credinţa cea în Hristos. Atunci şi Sfântul acesta, Areta, a stat cu bărbăţie şi mărime de suflet la lupta muceniciei. Cu toate că era atât de bătrân, cât nici nu putea umbla. După ce mai întâi viteazul acesta nevoitor al dreptei credinţe a întărit cu cuvintele sale pe toţi împreună cetăţenii săi în credinţă cea în Hristos, a luat moartea prin sabie şi aşa s-a mutat către Domnul”. (Vieţile sfinţilor de peste tot anul).
