Comisia Europeană a adoptat marți, în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), cel mai recent raport al său privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei.
Raportul publicat analizează evoluţia situaţiei din noiembrie 2017 până în prezent. Este, probabil, cel mai dur raport de până acum.
Comisia Europeană (CE) a recomandat României să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
De asemenea, Bruxellesul recomandă României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie.
În raport se constată că, deşi România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluţiile recente au însemnat un regres faţă de progresele de până acum şi au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017.
Această constatare este valabilă în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.
Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său."
În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017.
Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.
Aşadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.
Prin urmare, în raportul publicat marți sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii.
Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri:
Legile justiţiei
Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.
Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar
Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează
procurori în funcţii-cheie.
Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.
Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.
Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
Codul penal şi Codul de procedură penală
Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.
Relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mCv şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.
Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.
Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună şi pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menţiona în raportul din ianuarie 2017.
Context
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei.
Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.
Concluziile Comisiei şi metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniştri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.
În raportul privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a făcut bilanţul celor zece ani de MCV, prezentând un tablou al realizărilor obţinute şi al provocărilor rămase, şi a evidenţiat principalele măsuri care mai sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor urmărite în cadrul MCV.
Comisia a formulat în raportul respectiv 12 recomandări care, dacă ar fi fost puse în aplicare de România, ar fi putut fi considerate suficiente pentru a permite încheierea MCV, cu condiţia să nu intervină evenimente care să deturneze în mod evident România de pe calea reformelor.
În raportul din ianuarie s-a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să pună în aplicare recomandările în mod ireversibil.
În luna noiembrie a anului trecut a fost realizată o primă evaluare în acest sens, în care se constata că, deşi se înregistrau progrese în punerea în aplicare a unora dintre recomandări, în cursul anului 2017 dinamica reformelor a cunoscut, în ansamblu, o stagnare, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase şi, totodată, a agravat riscul ca unele aspecte care fuseseră considerate îndeplinite în raportul din ianuarie 2017 să trebuiască să fie redeschise.
Atacurile la adresa independenţei sistemului judiciar şi punerea sub semnul întrebării a acesteia au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.
Raportul publicat marți este completat de un document de lucru care prezintă o analiză detaliată realizată de Comisie pe baza dialogului său permanent cu autorităţile române.
