Braconajul arheologic a crescut exponențial în ultimii ani în România, iar acest fenomen trebuie să fie prevenit și stopat prin amendări de ordin legislativ, este de părere Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.
"Fenomenul braconajului arheologic, care cunoaște în ultimii ani o creștere exponențială în România și în alte state europene, trebuie să fie prevenit și stopat prin amendări de ordin legislativ, inclusiv legate de utilizarea detectoarelor de metale în scopul găsirii de bunuri arheologice și numismatice aparținând patrimoniului României, iar în unele cazuri al traficării ilicite a acestora. Dacă reglementările legale în vigoare sunt considerate ambigue, deopotrivă de către unii specialiști în domeniul patrimoniului cultural, de unii juriști și o parte a publicului, atunci statul român este confruntat cu o problemă și el trebuie să acționeze pentru rezolvarea sa cât mai adecvată și promptă", a scris ministrul pe Facebook.
Ministrul menționează că instrucțiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, pe care a emis-o pe 8 aprilie, este menită să reitereze principalele reglementări legislative în vigoare, în contextul în care România cunoaște în ultimii ani o "amploare fără precedent a braconajului arheologic și agresiunilor asupra siturilor și bunurilor arheologice din patrimoniul cultural național".
Documentul aduce clarificări și în ceea ce privește noțiunea de "descoperire arheologică întâmplătoare", așa cum este aceasta definită de legislație, cât și pe cea de "braconaj arheologic."
"Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege evidențierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acțiunii factorilor naturali (seisme, alunecări de teren, inundații, desecări, eroziunea solului și altele) sau a acțiunilor umane (lucrări de construcții, lucrări de prospecțiuni geologice, lucrări de forare, lucrări agricole, lucrări de deminare, precum și alte tipuri de lucrări și cercetări efectuate subteran sau subacvatic), altele decât cercetarea arheologică atestată'', se arată în instrucțiunea emisă de ministrul Culturii.
În document se precizează că braconajul arheologic și activitățile asociate acestuia sunt asimilate prevederilor Noului Cod penal privind distrugerea.
"Descoperirea de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic efectuată în mod repetat poate fi considerat ca element care probează intenția. Folosirea detectorului de metale la descoperirea intenționată de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic constituie circumstanță agravantă", se mai arată în instrucțiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare.
