Doar 68% dintre elevii din România au acces la echipamente electronice pentru școala online, arată un studiu realizat de IRES în perioada 27-30 aprilie și numai jumătate dintre elevi au participat la școala online, relatează romania.europalibera.org.
Studiul IRES a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față provocărilor noului tip de școală inaugurat odată cu pandemia de coronavirus și instituirea stării de urgență.
Conform datelor studiului IRES, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online.
Din analiza făcută de IRES rezultă însă că doar 68% dintre copii au acces la aceste echipamente, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară 32% dintre copii, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de Ministerul Educației.
Ministrul Educației, Monica Anisie, spunea pe 5 mai că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.” Din ceea ce spune ministrul Anisie rezultă că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online, un procent infirmat, însă, de studiul IRES dat publicității vineri. Prin raportare la numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), studiul IRES arată că numărul copiilor care nu pot participa la educația online este de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării, adică de la 9 procente la 32.
Tot vineri, guvernul României a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu 150 de milioane de lei pentru achiziția de tablete conectate la internet pentru copiii din mediile defavorizate, o promisiune făcută de ministrul Anisie în urmă cu doar trei zile. Desigur la nivelul calculelor făcute de minister prin intermediul inspectoratelor școlare care i-au furnizat cifrele. Adică pentru cei 9% dintre elevi și nu pentru 32%.
Învățământul primar, cel mai afectat de lipsa echipamentelor
Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%.
Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).
O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a dispozitivelor pentru comunicare audio-video.
Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu.
De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev.
Aici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.
În țara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la internet, nu există internet pentru toți școlarii
Deși anul trecut România a căzut dramatic în clasamentul țărilor cu cel mai rapid internet din lume (de pe locul 5 în 2018, pe locul 37 în 2019), România se numără în continuare printre țările cel mai bine conectate.
Cu toate acestea, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor.
Procentul are legătură și cu dezvoltarea uniformă a României, cu accesul la infrastructură și la curent electric.
Există, desigur, o diferență între copiii din urban și cei din mediul rural: o conexiune la internet care să suporte lecțiile online fiind mai prezentă în orașe (87%) decât în mediul rural (79%).
Diferențele între regiuni în ceea ce privește accesul la internet de calitate sunt relativ mici: în Sud + București + Dobrogea: 87% dintre respondenți au conexiune de internet suficient de puternică, în Moldova 81%, iar în Transilvania + Banat 80 %.
Rămâne deschisă și nesoluționată discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică. Aici sunt copii care nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate.
Pentru a avea o imagine cât mai fidelă asupra populației de elevi cea mai afectată de lipsa conexiunii la rețelele de energie electrică, autorii studiului au făcut apel la Studiul Comparativ al nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora (Fundația Agenția Împreună) din 2019, care atrage atenția că 93% dintre romii din România nu au acces la electricitate.
ARTICOLUL INTEGRAL, AICI.
