Ajung la 13:40 la stația de metrou Orizont la suprafață. Intrarea e închisă! Doi agenți de pază păzesc … ,,nu știu ce, nu știu până când”.
Străbat pe jos distanța până la stația Academia Militară. Intru fără cartelă. Probabil, la inaugurare, metroul face cinste.
Stația Academia Militară îmi lasă o impresie foarte bună. E pictată în kaki. Pe pereți vezi figuri de militari, nave și aeronave de luptă. Totul e somptuos și ornat cu puțin praf de zugrăveală proaspătă. Sunt scări rulante duble pe fiecare sens.
Șeful unor agenți de pază, l-am recunoscut după surplusul de greutate, îmi spune că ,,vine ministrul”. Așa sunt ei, ca trenurile de metrou! Vin și pleacă.
La 13. 58 cursa de la Academia Militară spre Eroilor 2 pleacă arhiplină, în uralele entuziaste ale călătorilor. Înghesuială mare! Vorba lui Sorescu ,,Tot microbii ăia!”
Pe peronul stației Eroilor 2 sunt două rânduri de coloane de susținere înclinate în V. Pe pereți - desene stilizate cu monumente ale Capitalei. La capătul scărilor, o cupolă superbă cu vedere afară, compusă din 100 de trapeze de sticlă.
Pasajul spre Piața Operei nu e foarte sofisticat, dar e modern și eficient.
Jurnaliști de la televiziuni aleargă cu camerele și trepiedele, oamenii fac poze încântați și selfiuri și mai încântați, două doamne se extaziază sub cupolă.
Un domn în vârstă analizaeză împreună cu soția traseul Eroilor 2-Râul Doamnei, inscripționat pe o tăbliță elegantă.
Întreb lumea ce părere are despre loc. O domnișoară zice că e… ,,super!”. Adrian Bivolaru, un tânăr brunet îmbrăcat la costum, îmi spune că e ,,extraordinar” și mă roagă să-i fac o poză. Îi fac mai multe. Doar nu e telefonul meu. Un alt tânăr (în șlapi și pantaloni prea scurți) spune că e ,,ok” dar că timpii de așteptare sunt cam mari.
Unii se grăbesc și când sunt martori ai evenimentelor istorice.
Cu o întârziere de câțiva ani și două ore, Magistrala 5 vă așteaptă. Atenție, s-au deschis ușile!
