JO Beijing: 100% zăpadă artificială, o premieră tristă

04 Feb 2022 | scris de M.N.
JO Beijing: 100% zăpadă artificială, o premieră tristă

Nici un centimetru de zăpadă nu a căzut pe zona de schi a stațiunii Yanqing, într-o zonă cunoscută pentru marea sa ariditate. Cei 9,2 kilometri de pârtie de schi au fost acoperiți cu zăpadă artificială.

 

Imaginile care au apărut pe rețele în ultimele zile sunt uluitoare și chiar îți dau fiori pe șira spinării. Lanțul muntos din jurul stațiunii Yanqing (9 teleschiuri și 25 de kilometri de pârtii), la nord-vest de Beijing, unde se vor desfășura probele de schi alpin ale Jocurilor Olimpice, este în prezent lipsit de orice fulgi de nea. Nici un centimetru de zăpadă naturală la orizont și nici de pus sub skiuri, nimic!

In ziua deschiderii Jocurilor Olimpice, munții rămân așadar disperat de maro, doar striați de linii albe, pistele pe care se vor desfășura evenimentele pe parcursul celor două săptămâni.
Iar șansele de a vedea o patură imaculată care acoperă aceste spații mecanizate (inaugurate în 2019) sunt aproape zero chiar dacă duminică se anunță câteva căderi în această regiune învăluită de frig înghețat. Un termometru care depășește foarte rar 0° este poate singura veste bună de vreme pe care o vor avea organizatorii de multe săptămâni. Cu acest frig, zăpada artificială, cel puțin, nu ar trebui să se topească.

185 de milioane de litri de apă pentru a crea zăpadă artificială

 

Din noiembrie, 100 de tunuri de zăpadă și 300 de tunuri au lucrat cu viteză maximă pentru albirea celor 9,2 km de pârtii folosiți pentru competiție. Această utilizare excesivă a tehnologiei în această regiune cunoscută pentru ariditatea sa va avea un preț financiar, dar mai ales ecologic: vor fi necesari 185 de milioane de litri de apă pentru a face imposibilul posibil, sublinia un studiu din 2019, adică 1,2 milioane de metri cubi de zăpadă falsă, a raportat recent Global Times. O lucrare faraonică care de la sfârșitul anului 2021 a mobilizat în jur de douăzeci de oameni (chinezi și străini) douăzeci și patru de ore pe zi.

Trist privilegiu, Jocurile Olimpice de la Beijing, departe de visul vândut în videoclipurile promoționale (vezi clipul de mai jos), ar trebui să fie primele Jocuri de iarnă din istorie care au folosit exclusiv zăpadă artificială chiar dacă în Coreea de Sud fusese depusă 90% din manta datorită tunurilor. Jocurile de la Soci (2014) nu fuseseră mult mai bine deservite de meteo cu 80% acoperire de zăpadă datorită mașinilor.

Deja criticată pentru nerespectarea drepturilor omului, boicotată diplomatic de mai multe țări printre care Canada, Statele Unite și Marea Britanie, China nu este imună la criticile privind protecția mediului, „o aberație”, chiar, potrivit geografului Carmen de Jong, de la Universitatea din Strasbourg, care a ironizat recent pentru AFP:

„Am putea face și Jocurile Olimpice pe Lună sau pe Marte”.

Organizatorii au răspuns criticilor asigurând că energia electrică utilizată va fi de origine 100% regenerabilă și că apa se va întoarce în pământ fără a degrada mediul datorită unei așa-numite tehnici de pulverizare curată (deoarece acest proces folosește substanțe chimice pentru a încetini topirea). .

„Cantitatea de apă folosită pentru fabricarea zăpezii artificiale în locuri precum Zhangjiakou, provincia Hebei, care reprezintă cel mult mai puțin de 1% din aprovizionarea locală cu apă, nu reprezintă nicio amenințare pentru utilizarea apei de către rezidenții din zonă”, a spus membrul delegației Zhang Li pentru Global Times. Aceste explicații vor avea puține șanse să-i convingă pe ecologiști: udat în principal în iulie și august, dar foarte puțin în restul anului, orașul Beijing, la aproximativ 80 km de stație, suferă de mulți ani de lipsă de apă, în ciuda lucrărilor colosale efectuate pentru alimentarea rețelei întinse.

Zăpada artificială, viitorul standard al Jocurilor Olimpice?

 

Fără zăpadă, Jocurile Olimpice de la Beijing prefigurează, fără îndoială, care vor fi viitoarele ediții olimpice amenințate de încălzirea globală. În viitorul apropiat, China nu ar trebui să fie un caz izolat. Din cele 21 de site-uri care au găzduit Jocurile de Iarnă de la Chamonix în 1924, doar zece până în 2050 ar putea fi încă potrivite pentru a găzdui un astfel de eveniment, cu zăpadă naturală suficientă, avertizează un raport realizat de cercetătorii Ecology Group al Universității engleze din Loughborough și asociația Protect Our Winters. Chamonix, împreună cu alte situri din Franța, Norvegia și Austria sunt acum clasificate drept „risc ridicat”, în timp ce Vancouver, Sochi și Squaw Valley din Statele Unite sunt considerate „nefiabile”. Milano și Cortina d'Ampezzo, orașe gazdă peste patru ani de marele festival al sporturilor de iarnă cor trebui sa dovedească că aceste predicții sumbre sunt greșite.

 

Sursa: Le Figaro

Alte stiri din Sport

Ultima oră