Cercetătorii suedezi aduc noi dovezi potrivit cărora boala Parkinson ar debuta în stomac.
Boala Parkinson (boală neurodegenerativă, caracterizată prin tulburări motorii, cognitive, ale somnului etc.) ar putea să debuteze în intestin și să se disemineze în creier prin nervul vag, potrivit unui nou studiu al Institutului Karoliska din Stockhom, publicat în revista Neurology. Nervul vag începe în trunchiul cerebral și coboară în abdomen.
Rezecția
Studiul arată că pacienții care au avut o rezecție (eliminare chirurgicală) din nervul vag prezintă un risc mai mare de boală Parkinson. Nervul vag (nervul penumogastric) pornește de la cap și se termină prin numeroase filete nervoase în ficat, stomac și în viscerele din abdomen. Uneori, în mod excepțional, se procedează la eliminarea chirurgicală a acestui nerv (vagotomie) în tratarea ulcerului gastro-duodenal, deoarece terminația gastrică a nervului vag provoacă secreția acidului gastric care este nocivă în ulcere, transmite un articol publicat în Sciences et Avenir.
Vagotomia poate fi tronculară, pentru suprimarea acidității gastrice, sau selectivă, constând în secționarea numai a ramificațiilor care se termină în stomac. Studiul Institutului Karoliska s-a axat pe consecințele acestei intervenții, analizând registrele naționale pe o perioadă de 40 de ani.
Cercetătorii suedezi au comparat evoluția a 9.430 de pacienți, care au avut o vagotomie, cu cea a 377.200 de persoane din populația generală. Rezultatele au indicat că 1,07% dintre pacienții cu vagotomie au făcut boala Parkinson, față de 1,28% din populația generală. Aparent, nici o diferență semnificativă!
Dar când vorbim de două tipuri de vagotomie, tronculară sau selectivă, datele sunt surprinzătoare! Numărul pacienților cu maladia Parkinson scade la 0,78% în cazul vagotomiei tronculare, respectiv completă. După analizarea statisticilor, în funcție de alți factori de sănătate, cercetătorii au stabilit că persoanele cu vagotomie tronculară aveau un risc cu 40% mai mic de face boala Parkinson comparativ cu cele care nu au avut o asemenea intervenție chirurgicală.
Aceste rezultate oferă o dovadă preliminară că boala Parkinson ar putea debuta în intestin, spune Bojing Liu, co-autor al studiului. Ipoteza nu este nouă. Ea a fost susținută printre alții de Heiko Braak, medic neuro-anatomist de renume, profesor emerit la Universitatea Ulm (Germania), care susține ideea că această boală are punctul inițial în nervii periferici, în sistemul nervos intestinal (enteric) și că, treptat, se propagă în sistemul nervos central prin nervul vag.
Numeroase argumente șoc susțin această ipoteză. Vinovată de boala Parkinson este o proteină care, malformată, se depune sub formă de depozite în creier, distrugând neuronii. Răspândirea acestei proteine nu este încă suficient de cunoscută, dar studiile au arătat că la om și animal ea reușește să sară de la un neuron la altul printr-un mecanism de tip infecțios.
Proteina migratoare
S-a mai descoperit, de asemenea, că depozitele formate din această proteină sunt prezente și în intestinul pacienților care, ulterior, au făcut boala Parkinson, înainte ca simptomele să fie evidente. În 2014, o echipă de Universitatea Lund (Suedia) a dovedit pe rozătoare că această proteină migrează din intestin spre trunchiul cerebral. Astfel, pacienții cu Parkinson au frecvente tulbuări gastro-intestinale, cum este constipația, care pot debuta cu decenii înainte de apariția bolii Parkinson. Actualul studiu al cercetătorilor de la Universitatea Karolinska arată că rezecția nervului vag ar putea stopa sau întârzia migrarea acestei proteine și, de asemenea, să amâne apariția clinică a bolii Parkinson.
Dar Bojing Liu, spune că mai sunt necesare multe studii pentru a susține această teorie. Deoarece pot fi multe cauze și căi de răspândire, mai adaugă acesta. Limitele acestui studiu, potrivit autorilor, le reprezintă numărul mic al pacienților incluși în sub-grupe și lipsa controlului asupra altor factori care ar putea influența riscul apariției bolii Parkinson, cum ar fi fumatul, abuzul de cafea sau de natură genetică.
