Boala Parkinson este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă, în acest moment fiind estimat, la nivel naţional, un număr de peste 72.000 de pacienţi diagnosticaţi. Deşi se declanşează, cel mai frecvent, în intervalul de vârstă 50 – 70 de ani, în ultimii ani s-a observant o scădere a vârstei la care boala Parkinson este diagnosticată, una din 20 de persoane prezentând simptome în jurul vârstei de 40 de ani.
Tratamentele disponibile permit controlul bolii chiar şi în stadiile avansate ale acesteia. Pentru un management adecvat al bolii Parkinson avansate este nevoie de o echipă medicală multidisciplinară (neurolog, kinetoterapeut/fizioterapeut, psiholog, nutriţionist, specialist în terapie ocupaţională).
„Boala Parkinson este o boală cu potenţial invalidant, a cărei caracteristică majoră este progresivitatea. Odată apărută boala, trebuie să facem toate eforturile pentru ameliorarea calităţii vieţii pacientului. În cazul bolii Parkinson sunt importante simptomele motorii, dar mai ales foarte multe tulburări non-motorii şi comorbidităţi care apar (disfuncţii ale tractului digestiv, cardiovasculare, depresii, tulburări de somn, deteriorare cognitivă cu evoluţie până în stadiul de demenţă).
Având în vedere că profilul pacienţilor este foarte heterogen atât fizic cât şi psihologic, terapia nu poate fi aceeaşi în toate stadiile bolii şi trebuie adaptată fiecărui pacient în parte.
Deşi tratamentele în boala Parkinson au evoluat foarte mult în ultimii ani, în acest moment nu există terapii pentru oprirea din evoluţie a acestei boli, ci doar tratamente care ajută la redobândirea mobilităţii şi a calităţii vieţii”, declară prof. Dr. Ovidiu Băjenaru.
Tremorul necontrolabil, rigiditatea musculară, bradikinezia (mişcări lente) şi pierderea echilibrului şi a coordonării sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson. Afectarea mobilităţii, limitarea socializării, stigmatizarea de către societate dar şi impactul pe care îl are asupra familiei, scad calitatea vieţii pacientului cu boala Parkinson.
"Registrul de boală Parkinson pe care Societatea de Neurologie din România l-a conceput deja va fi în curând funcțional. El (...) este dezvoltat și din punct de vedere științific și din punct de vedere al logisticii pe baza platformei SNR și a Fundației SNR. Mai sunt doar câteva detalii tehnice care țin de platforma electronică, de detalii informatice", a declarat Băjenaru.
Potrivit acestuia, se speră ca, în doi-trei ani, registrul să fie realizat. "Sperăm că, până la sfârșitul acestui prim semestru al acestui an, deja să putem să dăm primele parole de intrare colegilor noștri neurologi din țară pentru a introduce datele pacienților. Să ajungem în doi-trei ani, pentru că este o muncă imensă, să avem cu adevărat un registru național de boală Parkinson cu multipli parametri", a explicat Băjenaru.
Conform datelor oficiale, Parkinson este cea de-a doua afecțiune neurologică degenerativă ca frecvență, în acest moment fiind estimat, la nivel național, un număr de peste 72.000 de pacienți diagnosticați.
Luni,a fost lansată, în pasajul pietonal de la Universitate, "Instalația din Lalele",realizată la inițiativa Asociației de Luptă împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, cu scopul de creștere a notorietății bolii Parkinson, a adresabilității către medicul neurolog și înlăturarea stigmatizării paciențilorm datelor oficiale, Parkinson este cea de-a doua afecțiune neurologică degenerativă ca frecvență, în acest moment fiind estimat, la nivel național, un număr de peste 72.000 de pacienți diagnosticați.
Luni, a fost lansată, în pasajul pietonal de la Universitate, "Instalația din Lalele", realizată la inițiativa Asociației de Luptă împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, cu scopul de creștere a notorietății bolii Parkinson, a adresabilității către medicul neurolog și înlăturarea stigmatizării paciențilo
