Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, o treime din rețetele pentru antibiotice emise de medicii dentiști sunt inutile, ceea ce accentuează rezistența bacteriană.
Antibioticele prescrise de medicii dentiști ar putea contribui la apariția rezistenței bacteriene la Clostridium difficile, o sușă responsabilă de infecții digestive nosocomiale severe, avertizează un studiu prezentat la ID Week 2017, congresul anual al societății americane pentru infecții. De asemenea, studiul subliniază că majoritate rețetelor pentru antibiotice sunt inutile. Cercetătorii americani avertizează că infecția cu Clostridium difficile apare în unitățile spitalicești sau în căminele pentru bătrâni.
Din 2005, în SUA, Canada și, de asemenea, în Europa au fost înregistrate mai multe epidemii de acest tip. Site-ul pourquoidocteur precizează că Franța nu a fost afectată de acest tip de epidemii, așa cum s-a înregistrat în Anglia sau Olanda, dar că, totuși, sușa responsabilă de apariția de focare a fost depistată în numeroase structuri sanitare.
Dar, așa cum avertizează acest studiu al departamentului pentru sănătate al statului Minnesota și al Centrelor americane pentru prevenția și controlul bolilor (CDC), contaminarea cu Clostridrium difficile nu se limitează doar la pacienții spitalizați.
Analizând informațiile, aparținând unui număr de 1.700 de bolnavi cu această infecție, dar care nu au fost spitalizați între 2009 și 2015, medicii au descoperit că 15% dintre aceștia au folosit antibiotice prescrise de dentistul lor. Clindamicina, un antibiotic asociat cu rezistența la Clostridium difficile, era medicamentul cel mai prescris. Pentru aproape o treime dintre pacienți, problemele bucco-dentare nu necesitau un tratament cu antibiotic, avertizează autorii studiului.
Este important ca medicii dentiști să țină seamă de consecințele prescrierii de antibiotice, inclusiv cele legate de Clostridium difficile, precizează Stacy Holzbauer, epidemiolog în cadrul CDC și șeful departamentului sănătate al statului Minnesota. Potrivit autorilor studiului, anual, în SUA, se eliberează peste 24,5 milioane de rețete pentru antibiotice. Este esențial să se reglementeze aceast practică, subliniază Stacy Holzbauer. De asemenea, același specialist susține că reducerea prescrierii de antibiotice în orașe cu cel puțin 10% ar contribui la diminuarea cu 17% a rezistenței Clostridium difficile în afara spitalelor.
Potrivit specialiștilor francezi, antibioterapia profilactică trebuie rezervată pacienților cu risc de endocardită infecțioasă, o inflamație a inimii, sau pentru orice act care implică acțiune asupra gingiei. Durata terapiei a fost redusă drastic: ea se limitează la o singură administrare cu o oră înainte de intervenția propriu-zisă.
Cercetătorii americani insistă asupra faptului că antibioticele trebuie administrate doar când este necesar. De altfel, specialiștii estimează că antibiorezistența ar putea ucide peste zece milioane de persoane până în 2050, mai mult decât cancerul, dacă acest fenomen nu este diminuat.
