Sub o aparență de armonie și „vibe-uri bune”, summitul NATO de la Haga s-a transformat într-un exercițiu de lingușire menit să-l țină pe Donald Trump de partea Alianței — cu prețul unor concesii majore. Liderii europeni au evitat temele dificile, au renunțat la declarații substanțiale și au redus așteptările pentru a evita iritarea președintelui american. În spatele zâmbetelor și laudelor, summitul a ratat însă abordarea unor probleme esențiale: tensiunile comerciale transatlantice, lipsa de consens privind amenințarea rusă, incertitudinile legate de sprijinul real pentru Ucraina și nemulțumirile interne privind obiectivul impus de Trump — 5% din PIB pentru apărare. Iar Ucraina, care în urmă cu un an ocupa centrul atenției, a fost retrogradată simbolic în josul comunicatului final, menționată abia într-o notă de subsol, scrie Politico
Oficialii europeni au recurs la lingușire și au evitat subiectele sensibile pentru a obține „vibrații bune” și a-l câștiga pe președinte de partea lor.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descifrat rețeta unei reuniuni de succes cu președintele Donald Trump: spune-i „tăticule”.
Această formulare, un compliment pentru intervenția sa în conflictul dintre Israel și Iran, a fost doar un exemplu dintr-un program mult mai scurt și bine dozat, care l-a elogiat pe președinte, dar a evitat întrebările existențiale legate de modul în care aliații vor finanța cea mai importantă creștere a cheltuielilor de apărare de la sfârșitul Războiului Rece încoace.
Totul a fost departe de vizita lui Trump la summitul NATO din 2018, la Bruxelles. Atunci, și-a început prezența dând la o parte premierul Muntenegrului, Duško Marković, pentru a ajunge în față la poza de grup, și a încheiat cerând o reuniune de urgență în care a amenințat că va retrage sprijinul SUA pentru alianță, dacă ceilalți membri nu își vor crește cheltuielile militare.
Anul acesta, îngrijorările legate de starea de spirit a lui Trump s-au risipit treptat — și apoi brusc — pe măsură ce președintele și secretarii săi de stat și al apărării s-au întâlnit cu liderii europeni fără izbucniri, fără cereri directe, în timp ce aliații promiteau să facă mai mult.
Schimbând abordarea, de la confruntare la lingușire, oficialii europeni cred că încep în sfârșit să-l convingă pe Trump să se apropie de NATO.
„Ne adresăm direct lumii lui Trump și MAGA”, a spus un diplomat european, care, ca și alții, a primit anonimat pentru a vorbi deschis despre relațiile cu președintele. „Nu e vorba doar de a-i peria pe americani. Nu facem toate astea doar ca să le facem pe plac.”
„Vibrațiile au fost bune”, a adăugat diplomatul. „Chiar și cu haosul pe care îl provoacă, trebuie să-i recunoaștem meritul. Acesta este efectul Trump.”
Pe parcursul celor aproximativ 24 de ore petrecute de Trump la Haga, liderii europeni s-au străduit să-l flateze. La cină, diplomați de rang înalt l-au lăudat pentru intermedierea armistițiului dintre Iran și Israel. Regele Olandei, Willem-Alexander, i-a oferit președintelui american găzduire la palatul regal — ofertă pe care Trump a acceptat-o. Iar prin renunțarea la comunicate lungi și sesiuni tematice suplimentare, organizatorii NATO au evitat disputele legate de detalii.
Acest tratament a fost recompensat în conferința de presă a lui Trump, care a încheiat summitul miercuri, când președintele i-a lăudat pe Rutte și pe aliații cu care s-a întâlnit.
Într-o schimbare radicală față de criticile dure anterioare la adresa alianței, Trump a declarat că NATO „nu este o înșelătorie, ei chiar își iubesc țările.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump s-au întâlnit tot miercuri, pentru o discuție de aproximativ o oră care, potrivit unui consilier ucrainean, „a decurs bine.” O evaluare greu de anticipat după ce Trump și vicepreședintele JD Vance l-au atacat pe liderul ucrainean în Biroul Oval, în februarie.
Zelenski, cunoscut pentru hainele sale de inspirație militară de la începutul invaziei ruse, a purtat de această dată un costum negru, după ce fusese ridiculizat de un comentator conservator în acea întâlnire dezastruoasă de la Casa Albă pentru că nu s-ar fi îmbrăcat suficient de respectuos.
Excepția spaniolă
Obiecția de ultim moment a Spaniei față de angajamentul NATO de a cheltui 5% din PIB pentru apărare până în 2035 a scos la iveală tensiunile latente pe care organizatorii summitului s-au străduit să le evite.
Într-un briefing de presă înainte de a se întoarce la Washington, Trump a atacat poziția Spaniei, calificând-o drept „teribilă” și a amenințat Madridul cu impunerea unor tarife vamale de două ori mai mari. Nu este clar cum ar putea pune în aplicare această amenințare, dat fiind că Spania face parte din Uniunea Europeană, care negociază colectiv.
În prezent, SUA și UE sunt angajate în negocieri intense pentru a evita impunerea de către Trump a unui tarif de 50% asupra produselor europene, în schimbul reducerii tarifelor europene și al altor reforme care să deschidă piața pentru mărfurile și serviciile americane.
Frustrările legate de poziția lui Trump față de comerțul cu Europa au izbucnit uneori, președintele francez Emmanuel Macron remarcând incongruența dintre cerințele americane de creștere a cheltuielilor de apărare și presiunea tarifară exercitată asupra economiilor europene. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz s-a plâns că negocierile comerciale dintre Washington și Bruxelles sunt „prea complicate.”
Dar aceste note de disonanță au fost în mare parte acoperite de armonia izbitoare a acestui summit simplificat.
Pentru ca Trump să ajungă să iubească NATO, aliații au fost nevoiți să facă unele sacrificii. Comunicatul final al summitului a avut doar cinci paragrafe, față de 38 anul trecut. Ucraina — care primise în 2024, la summitul de la Washington, promisiuni de miliarde de dolari în ajutor și o afirmație clară că drumul său spre NATO este „ireversibil” — a fost de această dată doar o notă de subsol.
Totuși, liderii NATO au promis că vor include ajutorul militar pentru Ucraina în bugetele naționale de apărare — o măsură care întărește sprijinul pentru Kiev și impulsionează totodată efortul european de a atinge pragul de 5% din PIB pentru apărare, cerut de Trump.
Președintele pare mulțumit de această abordare, iar unii aliați încep să vadă acest prag ca pe un obiectiv în sine, fără a se mai concentra asupra detaliilor.
„Ne apropiem. Țările sunt creative în modul în care abordează problema. Fără infrastructură și investiții în industrie, armatele nu pot face ce trebuie să facă,” a spus un al doilea oficial european.
În privat, nu toată lumea s-a arătat mulțumită, iar priorități esențiale au rămas nerezolvate. După ce președintele rus Vladimir Putin a respins constant eforturile lui Trump de a negocia încheierea războiului din Ucraina, mulți lideri europeni sperau să-l convingă pe Trump că a venit timpul pentru sancțiuni suplimentare.
Alții s-au întrebat dacă lingușelile nu ascund fracturi mai profunde — inclusiv dezacorduri privind gravitatea amenințării din partea Rusiei, capacitatea țărilor NATO de a-și respecta angajamentele financiare și riscul ca Ucraina să fie abandonată.
Cu pași de pisică în jurul lui Trump
Puțini s-au arătat dispuși să-l critice pe Trump pe față.
„Aș spune că acest summit este o dovadă reală de unitate”, a declarat ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, pe marginea reuniunii. „Nu am auzit nicio declarație din partea vreunui oficial american care să mă facă să mă simt inconfortabil. Dimpotrivă, am auzit multe afirmații din partea lui Marco Rubio și a președintelui Trump care demonstrează că ei cred în NATO, adică în articolul 5.”
Deși Trump a atacat NATO de-a lungul anilor și a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de articolul 5 privind apărarea colectivă, el a declarat că aproape 24 de ore petrecute la Haga i-au schimbat perspectiva:
„Am venit aici pentru că era ceva ce trebuia să fac, dar am plecat diferit”, a spus Trump. „Am urmărit liderii acestor țări ridicându-se în picioare, iar dragostea și pasiunea cu care vorbesc despre țările lor sunt incredibile. N-am mai văzut așa ceva.”
„Vor să-și apere țările și au nevoie de Statele Unite”, a adăugat el. „Fără Statele Unite, nu va mai fi la fel.”