Doctorul Shamik Bhattacharyya de la Şcoala de Medicină din Harvard (SUA) a realizat un studiu, folosind date privitoare la starea de sănătate a pacienţilor vârstnici. El a constatat că legătura între antibiotice şi starea de confuzie mentală ar putea fi chiar mai puternică decât s-a crezut iniţial. În total, medicul a descoperit 391 de pacienţi care au luat antibitoice şi care au avut mai târziu probleme neurologie.
Efectele neurologice ale antibioticelor sunt diferite: 47% dintre pacienţi prezentau halucinaţii sau stări de delir, 14%, convulsii, 15% au suferit contracţii musculare şi 5% au pierdut un anumit grad de control asupra mişcărilor. Din totalul pacienţilor, 70% au avut o electroencefalogramă anormală.
Între 2% şi 12% dintre cazurile de demenţă sunt provocate de medicamente
Studiul estimează că sunt persoane în vârstă care sunt mai expuse riscului de a dezvolta tulburări cognitive provocate de medicamente. Între 2 şi 12% dintre cazurile de demenţă ar fi provocate de toxicitatea medicamentelor. Dintre medicamente, mai toxice sunt cele anticolinergice (anti-vomitive), care blochează acţiunea acetilcolinei, un neurotransmiţător. În privinţa antibioticelor, fenomenul este exterm de subestimat de către medici şi serviciile medicale, a declarat doctorul Bhattacharyya.
Medicul a admis că infecţiile aflate la originea administrării de antibiotice puteau fi chiar ele responsabile de stări de confuzie. Cercetările trebuie continuate, dar nu trebuie omis că antibioticele atunci când medicul caută cauza unei crize de delir, spune autorul acestui studiu.
