Un studiu care sugerează că virusul ar supraviețui în aer timp câteva ore tulbură spiritele. Testele sunt efectuate însa în condiții „foarte diferite” de viața reală, asigură specialiștii, citaţi de Le Parisien.
Noul coronavirus SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19, poate rămâne activ în particule de apă suspendate în aer mai multe ore și pe suprafețe mai multe zile, arată un nou studiu care oferă mai multe recomandări pentru a evita infecția.
Studiul a fost realizat de Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID) din cadrul National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite.
Cercetătorii au folosit un dispozitiv care a dispersat mici stropi de apă în aer, asemănători celor dispersați prin tuse sau strănut.
Ulterior, cercetătorii au analizat cât de mult poate rămâne infecțios virusul SARS-CoV-2 pe suprafețe sau în aer, arată studiul prezentat marți în publicația New England Journal of Medicine.
„Nu virusul circulă, ci oamenii circulă". Sâmbătă seară, directorul departamentului de sănătate publică din Franţa, Jérôme Salomon, pronunță această sentință cu gravitate. Chiar dacă fraza lui justifică nevoia de carantină colectivă, are totuși ceva liniștitor. Pentru că în mesaj trebuie să auzim: nu, coronavirusul nu circulă prin aer.
Liniştitor şi nu prea
Câteva zile mai târziu însă, un studiu publicat în prestigioasa revistă științifică New England Journal Of Medicine seamănă îndoiala. Cercetătorii americani demonstrează că Sars-Cov-2 (notă: virusul se numește Sars-Cov-2 și dă boala numită Covid-19) are capacitatea de a supraviețui câteva ore în afara corpului uman.
Pe plastic, oțel, carton ... așa cum știam deja, dar, de asemenea, şi asta este ceva nou, virusul ar persista până la trei ore în aerul înconjurător. Ar
trebui să ne îngrijorăm pentru asta?
Testele au indicat că, atunci când virusul este în mici stropi de lichid dispersați în aer prin tuse sau strănut, el rămâne viabil – adică este capabil să infecteze oameni – pentru cel puțin trei ore.
Pe suprafețe de plastic și pe oțel inoxidabil., virusul rămâne viabil mai mult de trei zile, indică studiul. În schimb, pe carton, virusul nu rezistă mai mult de 24 de or, iar pe cupru virusul devine inactiv după 4 ore.
Studiul mai arată că în particule mici de apă din aer, jumătate dintre virusuri nu mai sunt active după 66 de minute, iar după încă 66 de minute doar un sfert mai sunt active.
Prudenţă
Virologul Marie-Paule Kieny nu are obiceiul de a folosi limbajul de lemn, ea fiind dintre cei care afirma că este nevoie de o carantină mult mai strictă pentru a reduce epidemia.
Dar de data asta, fostul director general adjunct al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) răspunde că afirmaţiile trebuie luate în seamă cu prudenţă:
„Acesta este un studiu cu adevărat interesant, de cercetat, dar este, de asemenea, foarte foarte ipotetic. În primul rând, deoarece cercetătorii au eliberat Sars-Cov-2 folosind un nebulizator, un fel de nor de ceață. Trei ore mai târziu, au detectat particule virale în suspensie, numite și aerosoli”.
Cazul pachebotului Diamond Princess
„Este foarte diferit de ceea ce se întâmplă atunci când tuşim sau difuzăm stropi în viața reală”, notează microbiologul Philippe Sansonetti, profesor la Collège de France. Mărimea şi greutatea picăturilor le face foarte puțin probabil să rămână în suspensie în aer mai mult de câteva secunde. "Trei ore pot fi într-o cameră complet inchisa, fără ventilație, ca unele camere de spital. În aer liber, cu vântul sau cu curentul de aer, nimic nu indică faptul că am putea avea o asemenea durată”, adaugă colegul său Jean-Claude Manuguerra.
Virologul de la Instistutul Pasteur nuanțează însă punctul său de vedere referindu-se la camerele mici cu aer condiționat fără filtre: „asa cum erau pe vasul de croazieră Diamond Princess ”, explică el. Ar fi necesar să știm dacă au apărut acolo concentrații de aerosoli de virus, ceea ce ar putea explica difuzarea acestuia. "
Păstrează distanța
Exista deci multe lecții care trebuie învățate din testele americane. „Munca lor confirmă nevoia imperioasă de a sta la distanță la doi metri unul de celălalt. Și nu uitați că aerosolii vor fi depusi apoi pe suprafețe pe care le vom atinge ... de aici importanța spălării mâinilor ", argumentează Marie-Paule Kieny. „Este foarte util pentru personalul medical astfel încât să-și dubleze atenția în camerele bolnavilor, unde nu există curent de aer”, continuă Jean-Claude Manuguerra.
Ar trebui să înțelegem și faptul că utilizarea sistematică a măștii este mai necesară decât ceea ce indică guvernul? „Pe stradă nu există nimic care să demonstreze că ar proteja împotriva aerosolilor”, notează fosta directoare OMS. Profesorul Philippe Sansonetti este mai rezervat: „Afară, masca are avantajul de a evita să-ți pui mâna pe față, asta e deja o protecţie”, spune el. El şi-a făcut-o singur: o bucată de pânză, una din hârtie pergament, apoi o altă bucată de pânză.
