Oamenii au rîs înainte să vorbească
Unii cercetători consideră că rîsul a fost folosit de oameni cu mult înaintea limbajului pentru a comunica între ei. Mecanismul rîsului e atavic în creierele noastre. S-a constatat că un nou-născut de 17 zile poate să zîmbească. De fapt, nou-născuţii, orbi şi surzi au abilitatea de a zîmbi la naştere.
Rîsul n-are legătură cu simţul umorului
Ȋn cartea sa “Rîsul: O Investigaţie Ştiinţifică”, Robert R. Provine, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Maryland, Baltimore, descrie un studiu extrem de interesant asupra rîsului. Provine şi cîţiva studenţi au ascultat conversaţii normale despre mall-urile locale. Ei au descoperit că din 1200 de episoade de ilaritate, doar 10 procente erau generate de o glumă. Ceea ce a condus la ideea că rîsul e cea mai bună formă de relaţionare a indivizilor dintr-un grup.
Şi primatele rîd
Poate că sună ciudat, dar cercetătorii au descoperit cîteva vocalizări induse, care seamănă cu ale primatelor. Penny Paterson, preşedintele Gorilla Foundation, spune că Koko, o gorilă faimoasă pentru abilityăţile sale de limbaj, a avut un “ho ho” special pentru vizitatorii care-i plăceau. Se pare că şobolanii se gîdilă la gît. Cînd Jaak Panksepp şi studenţii săi au gîdilat gîturile unor pui de şoareci, aceştia au emis un sunet de înaltă frecvenţă, pe care Pankserp l-a interpretat ca fiind un rîs.
Cuplurile care rîd împreună rezistă mai mult
Robert Levinson, profesor de psihologie la Universitatea din California, a invitat mai multe cupluri în laboratorul său şi a cerut fiecărui partener dintr-un cuplu să spună ce anume îl irită la celălalt. Cuplurile care au rîs de situaţiile critice din trecut nu doar că s-au simţit mai bine pe moment dar s-a constatat că nivelul satisfacţiei de cuplu era ridicat, iar cuplurile care rîdeau de momentele critice au rezistat mai mult în timp decît cele care n-au schiţat nici un zîmbet.
Rîsul e contagios
Cînd vedeţi oameni rîzînd, pur şi simplu nu vă puteţi abţine să nu zîmbiţi, nu? Asta pentru că creierul vostru face acest lucru imposibil. E rezultatul unui studiu de laborator al unui neurocercetător scoţian, Sophie Scott. Ea a monitorizat creierele subiecţilor în timp ce se derulau cîntece cu efecte ilare şi a descoperit că se activează regiunea premotoare din cortex, cea care pregăteşte muşchii feţei.
Arde calorii
Se pare că rîsul arde mai multe calorii decît credem noi.
Doar 10 – 15 minute de rîs pe zi pot să ardă 40 de calorii. Cercetătorii de la Universitatea din Vanderbilt au descoperit că acest lucru e în legătură cu creşeterea activităţii cardiace şi a consumului de oxygen.
Nashville e groaznic de amuzant
Ȋn aprilie 2015, la ora 8.04, o echipă de comdieni din Nashville a intrat în Cartea Recordurilor prin susţinerea unui spectacol de stand-up comedy timp de 208 ore şi 16 minute.
E bun la sănătate
Stuiu după studiu arată că rîsul are beneficii uriaşe asupra sănătăţii. Cercetările arată că rîsul îmbunătăţeşte memoria adulţilor de 60 şi 70 de ani şi că filmele de comedie îmbunătăţesc funcţia vaselor de sînge şi aportul de sînge în grupurile unor subiecţi de 20 – 30 de ani. Rîsul îmbunătăţeşte imunitatea, ajută la reglarea zahărului din sînge şi îmbunătăţeşte somnul.
Cei care rîd mai uşor au o genă aparte
La Universitatea din Northwestern studiul pe un grup de mai bine de 300 de oameni a arătat că oamenii cu gena 5-HTTLPR rîd mai uşor la caricaturi sau clipuri haioase decît cei care au această genă modificată.
Această genă a fost asociată cu studiul depresiei dar acest studiu e primul care atestă legătura acestei gene cu emoţiile positive. Oamenii cu gena asta mai scurtă pot să înflorească într-un mediu pozitiv şi să sufere enorm într-un context negative. Oamenii cu această genă modificată sînt mai puţin sensibili la condiţionările de mediu.
