Stilul de viaţă şi convingerile religioase ale evreilor ultraortodocşi au fost readuse în atenţia publicului de pe întreg globul prin filmul Unorthodox difuzat de Netflix, însă puţină lume ştie că fondatorul dinastiei Satmar a fost rabin în municipiul Satu Mare, scrie AGERPRES într-un amplu reportaj pe care îl redăm în continuare.
El a scăpat la limită din trenul care îl ducea spre lagărul de exterminare de la Auschwitz, a ajuns în Statele Unite ale Americii, s-a împotrivit înfiinţării statului Israel şi a pus bazele unei noi dinastii, pentru care a ales numele oraşului din nord vestul României de care a fost foarte legat: Satu Mare-Sătmar-Szatmar-Satmar.
Filmul "Unorthodox" este bazat pe cartea autobiografică a scriitoarei Deborah Feldman, născută în comunitatea hasidică din Brooklyn, New York, şi prezintă stilul de viaţă al evreilor ultraortodocşi. Ea a reuşit să "evadeze" din această comunitate şi astăzi trăieşte în Berlin. Min seria arată trăirile unei tinere de 19 ani, Esty Saphiro, care, proaspăt căsătorită după tradiţia ultraortodoxă, decide să evadeze din această comunitate şi pleacă la Berlin, unde descoperă o lume cu totul nouă.
Fondatorul acestui curent, Satmar, este rabinul Joel Teitelbaum, cel care a fost rabin în municipiul Satu Mare când aici erau peste 18.000 de evrei. Ulterior a ajuns mare rabin al oraşului New York. Teitelbaum a fost un personaj extrem de respectat în oraş şi a avut la rândul său o viaţă demnă de film. El a reuşit să scape din trenul morţii care îi ducea spre Auschwitz, să ajungă la New York, unde a întemeiat această dinastie ce are astăzi peste un milion de membri, o comunitate ultrareligioasă cu reguli foarte stricte şi ce trăieşte ruptă de tehnologie şi modernism, după învăţăturile din Tora. Bărbaţii din acest curent ies în evidenţă prin îmbrăcămintea neagră, pălăria şi perciunii lungi, iar rolul femeilor este în general de a creşte copii şi a se ocupa de treburile casnice.
Directorul adjunct al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Felician Pop, spus că Joel Teitelbaum s-a născut în 1887 în Sighetu Marmaţiei, era o personalitate fascinantă, un mare înţelept, chiar regele Carol al II-lea a dorit să îl întâlnească.
"Rabinul Joel Teitelbaum a fost una dintre personalităţile cele mai fascinante nu doar a comunităţii evreieşti, ci şi a Sătmarului. El este fiul Rabinului din Sighet, a crescut într-o educaţie rabinică, de mic copil şi-a dorit să fie rabin. Sighetul era un mare centru al iudaismului, apoi a ajuns rabin în oraşul Carei. A ajuns rabin la Satu Mare, comunitatea evreiască l-a îndrăgit foarte repede, avea darul elocinţei, era recunoscut ca un mare înţelept, un hasidic adevărat. Apoi în biografia lui a apărut un moment foarte interesant, în 1938 regele Carol al II-lea, în drumul lui spre Cehoslovacia, a oprit în gara Satu Mare special pentru a se întâlni doar cu rabinul Teitelbaum cu care a avut o discuţie de o oră în sala de protocol. Nu se ştie ce au discutat atunci, însă totuşi autorităţile au fost uluite că regele României şi-a găsit să vorbească cu un rabin de la capătul ţării", a declarat Felician Pop.
Rabinul Teitelbaum a fost urcat în trenul morţii care mergea spre lagărele de exterminare nazistă, dar a reuşit să scape.
"În 1944 când s-au făcut deportările masive ale evreilor sătmăreni în lagărele de la Bergen-Belsen şi de la Auschwitz, rabinul Teitelbaum a fost şi el deportat, doar că, printr-o înţelegere, rabinul a fost coborât din trenul morţii şi pus într-un alt tren şi dus într-o clinică din Elveţia, de unde apoi a plecat în statele Unite. S-au plătit bani mulţi, era o înţelegere de salvare a evreilor care nu a funcţionat, dar capetele luminate ale evreimii au fost salvate. După înfiinţarea statului Israel, a plecat în Israel, dar nu a stat mult. S-a întors în Statele Unite ale Americii, a întemeiat un oraş, oraşul lui Joel, lângă New York, şi a murit în 1978. La înmormântarea lui au participat peste 100.000 de persoane", a mai spus Felician Pop.
Rabinul se raporta direct la Tora, fiind de părere că doar Mesia poate reînfiinţa o ţară pentru toţi evreii, astfel că a fost recunoscut drept unul dintre cei care a militat pentru dezvoltarea comunităţilor evreieşti în altă parte decât Israel.
"După sionism a apărut, tot în cadrul evreimii, o contra mişcare, care se opunea înfiinţării unui stat Israel. Rabinul Teitelbaum spunea că nu oamenii trebuie să reînfiinţeze statul Israel, ci trebuie aşteptată venirea lui Mesia şi doar Mesia va putea să înfiinţeze un nou stat în care să-i adune pe toţi evreii. Ba mai mult, a spus că dacă pământenii şi muritorii vor încerca să refacă statul Israel, ţara aceea va trece prin pedeapsa lui Dumnezeu. Cum s-a văzut apoi cu atentatele şi ce s-a întâmplat în Israel, au confirmat previziunile lui Joel Teitelbaum. Prin felul lui foarte direct şi împotriva statului Israel şi-a atras foarte multe antipatii din partea evreilor sionişti, a celor care voiau să refacă Eretz Israel, şi atunci şcoala rabinică, cea care a urmat, s-a numit şi se numeşte şi astăzi Rav Satmar. Deci numele Sătmarului se află astăzi în lumea evreiască cunoscută ca şi o grupare religioasă antisionistă care se opune existenţei statului Israel. Aceasta este esenţa orientării lui Teitelbaum. Evreii care urmăresc toate învăţăturile Torei, sunt exclusivişti, spun că bunurile pământeşti nu au nicio valoare şi că doar Mesia va fi cel care poate şi are puterea să refacă Israelul în măreţia lui", a afirmat Felician Pop.
Comunitatea Satmar este una extrem de puternică, rabinii reuşind să se roage la mormintele strămoşilor chiar şi în perioada regimului comunist.
"Şi când eram elev de liceu, în vremea comunismului, veneau autocare de evrei îmbrăcaţi negru şi cu perciuni, cu barbă. În peisajul acela monoton, comunist şi cenuşiu, sigur că erau o apariţie insolită. Până şi Ceauşescu le dădea voie să vină ca să se roage la mormintele strămoşilor lor", a adăugat Felician Pop.
Preşedintele Comunităţii Evreilor din Satu Mare, Adrian Beşa, a declarat, pentru AGERPRES, că urmaşii rabinului, dar mai ales adepţii curentului său, vin în fiecare an în România, se roagă la sinagogă şi la mormintele înaintaşilor.
"Teitelbaum are un nepot care este preşedintele comunităţii Satmar, cea mai mare comunitate de evrei ortodoxă din America, sunt în jur de un milion de membri. El a fost anul trecut la Satu Mare, acum aşteaptă să treacă perioada asta de pandemie, au promis că vin şi anul acesta. Numele vine de la Satu Mare. El a înfiinţat comunitatea aia mare şi a dat numele Satmar. Şi în Israel este localitate Satu Mare. Fiind una dintre cele mai mari comunităţi din România, fostele lor personalităţi, dintre rabini, se trag din Satu Mare şi din Sighetu Marmaţiei. Şi Teitelbaum s-a născut la Sighet, a ajuns la Carei şi pe urmă la Satu Mare. Avea scaunul lui rezervat la sinagoga din Satu Mare, care era sinagoga ortodoxă", a spus Beşa.
Evreii ultraortodocşi nu prea îi agreează pe ceilalţi, şi nici pe cei rămaşi în România, mai ales dacă au format familii mixte, nefiind astfel evrei puri.
"Noi ţinem legătura cu ei, dar nu le prea convine că acum noi ne-am transformat în România, familiile sunt mixte, româno-evreieşti, nu mai sunt familii doar de evrei, familii pure. Evreitatea ţine după mamă, dacă eşti născut de mamă evreică, eşti evreu, dacă nu, eşti numai ascendent. De exemplu, eu sunt căsătorit cu româncă, iar copiii mei, fetele mele, nu mai sunt evreice, sunt ascendente şi ar trebui să se convertească ca să fie recunoscute ca evreice. La fel şi la Tora, ca să poţi scoate Tora din Aron Kodesh, avem o încăpere mică, un dulap special, trebuie să fie prezenţi cel puţin 10 evrei prezenţi după mamă. În Satu Mare mai suntem 200 de membri din care 155 de evrei după mamă, iar diferenţa evrei ascendenţi şi simpatizanţi. Avem mulţi membri simpatizanţi care doresc să se convertească. La Oradea vin rabini din Israel, durează doi ani o convertire. Cei care ştiu că au avut strămoşi, bunici sau pe cineva în familie, majoritatea vor să se convertească să devină evrei cu alte în regulă. Îi primim, se înscriu, se convertesc şi îşi fac familie în Israel, deci pot să plece definitiv în Israel", a spus Beşa.
De altfel, nici ceilalţi evrei nu prea îi agreează pe ultraortodocşi, considerându-i fixişti. Adrian Beşa a văzut filmul Unorthodox şi îl consideră "destul de greu".
"E un film destul de greu. Să spun sincer, majoritatea membrilor nu agreează stilul ortodox, au zis că sunt prea fixişti, prea ortodocşi, dar filmul probabil o să-l rulez la comunitate să-l vadă şi membrii", a punctat Beşa.
Majoritatea celor care vin din America petrec o jumătate de oră în cimitir, sau unii doar în faţa cimitirului.
"Avem un cimitir ortodox, unde nu se mai fac înmormântări de vreo 40 de ani şi mai avem un cimitir unde îi înmormântăm pe cei din familii mixte, pe cei mai puţin religioşi, deci nu pe cei ortodocşi. Ei vin, vizitează cimitirul din Satu Mare, se duc la Sighet, vizitează. Noi avem 19 rabini înmormântaţi în cimitirul din Satu Mare. Şi aici vin evrei din Israel şi din America, dar vin cu autocare, sute de persoane într-un an, vizitează sinagoga, se roagă o jumătate de oră, şi îşi vizitează neamurile, dacă mai au, şi pleacă. Dar vin efectiv pentru a vizita cimitirul şi sinagoga. Foarte puţini dintre ei mai au aparţinători", a arătat Beşa.
În general, cei din conducerea dinastiei Satmar sunt oameni extrem de puternici financiar, având afaceri importante în mai multe ţări. Ei au realizat la Sighetu Marmaţiei o sinagogă nouă, inclusiv baia specială pentru femei, numită mikve.
"Nici comunitatea din Sighet nu mai e super ortodoxă, în schimb comunitatea Satmar a construit o sinagogă în Sighet, am înţeles că anul acesta ar vrea să o sfinţească, o sinagogă foarte mare care a costat milioane de euro şi o baie ritualică, o mikve, în special femeile după ciclu sunt obligate să intre în mikve, altfel nu pot fi evreice ortodoxe", a spus acesta.
Ultraortodocşii respectă învăţăturile tot timpul, astfel că şi când fac vizite şi nu li se poate asigura mâncarea kosher, adică gătită după metoda evreiască, îşi duc mâncarea după ei. Metoda kosher face referire, printre multe alte detalii, inclusiv la modalitatea de sacrificare a animalelor. Astfel, ei îşi aduc hrana cu ei din Statele Unite.
"Vin cu conserve şi aduc mâncare kosher, altceva nu mănâncă. Evreii religioşi nu circulă în perioada shabat-ului, de vineri seara până sâmbătă seara nu circulă cu maşina, nu vorbesc la telefon, nu aprind lumina, nu mănâncă gătit decât de vineri, sunt destul de severi. Foarte mulţi dintre ei sunt kohen, din familii de rabini, au gradul cel mai înalt. Pe urmă sunt leviţii, mai mici, şi noi ceilalţi suntem israeliţi. Kohenii, de exemplu, nici nu intră în cimitir. Ei vin din America până în Satu Mare, se roagă în faţa cimitirului, se roagă o jumătate de oră în continuu şi roagă pe cineva să intre, să meargă la mormântul bunicii sau tatălui să meargă să pună o lumânare, ei n-au voie să intre în cimitir. Vin din America să stea în faţa cimitirului, se uită, dar nu au voie să intre", a subliniat Beşa.
Din Satu Mare au fost deportaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial 18.000 de evrei, din care s-au mai întors 8.000. Ei au plecat în anii următori fie spre Israel, fie spre alte state, astăzi în această comunitate mai fiind circa 150 de persoane.
"Aşa de mulţi evrei erau în Satu Mare că Sinagoga Mare era neîncăpătoare, deşi avea 1.000 de locuri, şi s-a mai construit Sinagoga Mică. De 50 de ani nu o mai folosim ca sinagogă, ci pentru evenimente, spectacole", a mai arătat Adrian Beşa.
