Luni, 2 martie, a avut loc mult-aşteptata deschidere a arhivelor de la Vatican care vizează pontificatul Papei Pius al XII-lea (1939-1958), solicitată, de altfel, de mai multe decenii, de numeroşi istorici şi de organizaţii evreieşti.
”Inspiraţi” poate de o operaţiune de mistificare de proporţii, devoalată de Ion Mihai Pacepa, fostul spion-şef al României comuniste, defector în SUA, şi de coautorul Ronald J. Rychlak, al cărţii ”Dezinformare”, nu puţini l-au acuzat pe cardinalul Pacelli, devenit în 1939 papa Pius al XII-lea, de o crimă abominabilă. În speţă, de complicitate la Holocaust.
120 de fonduri şi serii de arhivă, accesibile
În total, 120 de fonduri şi serii de arhivă au devenit accesibile, împărţite în 20.000 de unităţi, reprezentând milioane de pagini. Dat fiind volumul imens de date, istoricii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a le studia în amănunţime.
Arhivele din Al Doilea Război Mondial au fost deja în mare parte publicate de Vatican, însă cercetătorii au de acum acces direct la un număr suplimentar de documente. Arhivele de după război devin publice pentru prima dată.
Pentru a răspunde polemicilor ce îl vizau pe Pius al XII-lea, începute după moartea acestuia în anii 1960, patru preoţi iezuiţi au finalizat în 1981, după 16 ani de cercetare, 11 volume de documente.
O comisie mixtă (evreiască şi catolică) compusă din şase istorici şi formată în 1999 a primit sarcina de a tranşa în această chestiune, dar membrii săi au solicitat acces suplimentar la arhivele Vaticanului.
Biserica Catolică afirmă că Pius al XII-lea a contribuit la salvarea mai multor milioane de evrei, ascunzându-i în cadrul unor instituţii religioase din Roma în timpul ocupaţiei naziste. Instituţia religioasă consideră că prudenţa verbală a fostului papă a evitat demararea unor represalii care ar fi putut să îi vizeze pe catolicii din Europa.
Beatificare
Procesul de beatificare a papei Pius al XII-lea a fost deschis în 1967. Benedict al XVI-lea l-a proclamat "venerabil" la sfârşitul anului 2019, o primă etapă în acest proces, însă decizia în cauză a generat la rândul ei proteste în rândul organizaţiilor evreieşti.
În 2010, Benedict al XVI-lea afirma că Pius al XII-lea a fost "unul dintre marii drepţi între popoare, care a salvat mai mulţi evrei decât oricine". "El a suferit enorm pe plan personal, ştim acest lucru. Ştia că trebuia să vorbească şi, totuşi, situaţia de atunci i-o interzicea", a adăugat Benedict al XVI-lea.
În 2014, papa Francisc a spus că resimte "un fel de urticarie existenţială" în faţa atacurilor care îl vizează pe Pius al XII-lea, "un mare apărător al evreilor" prin prisma faptului că fostul papă a criticat Puterile Aliate, care ar fi putut să bombardeze căile ferate ce duceau spre lagărele de concentrare. Cu toate acestea, Francisc nu a accelerat procesul de beatificare.
Pius al XII-lea, o voce de mare impact moral şi ascultată de catolicii germani, este criticat pentru faptul că nu a condamnat niciodată în mod explicit exterminarea evreilor de către nazişti.
Acest papă originar din nobilimea romană, preocupat să apere capitala italiană de bombardamente, este de asemenea acuzat că a păstrat tăcerea pe 16 octombrie 1943, când peste o mie de persoane din comunitatea evreiască din Roma au fost arestate în urma unor razii.
Mai multe mărturii confirmă că evreii din Roma au fost apoi ascunşi în numeroase instituţii catolice, dar niciun document scris nu dovedeşte că Pius al XII-lea ar fi recomandat astfel de acţiuni.
Ce au găsit cercetătorii germani
Cercetătorii germani care au consultat în martie documentele din Arhiva Apostolică a Vaticanului susțin că Papa Pius al XII-lea a aflat din surse proprii despre exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a păstrat tăcerea, după ce un colaborator de-al său a argumentat că evreii și ucrainenii nu puteau fi considerați de încredere, relatează cotidianul american The Washington Post.
Șapte oameni de știință de la Universitatea din Münster au consultat arhivele în săptămâna în care au fost deschise cercetătorilor, înainte de implementarea restricțiilor pentru coronavirus. În opinia lor, Sfântul Scaun a ascuns aceste și alte documente, probabil, pentru a proteja imaginea Papei Pacelli, o descoperire care, potrivit publicației „Washington Post”, „riscă să stânjenească Biserica Catolică, care este deja în vizor pentru acoperirea abuzurilor clericilor”.
Controverse
Hubert Wolf, preot și istoric al bisericii, care a lucrat în trecut la Arhiva Apostolică și pe care publicația americană îl definește „un cercetător prolific și obiectiv” conduce echipa germană.
Candidat la canonizare, Pius al XII-lea se află în centrul controverselor pentru că nu a denunțat public Holocaustul, o imagine care nu este împărtășită de apărătorii săi, care invocă decizia de a ascunde evreii la Vatican, în biserici și în mănăstiri. Sfântul Scaun a publicat deja unsprezece volume cu documente extrase din arhivele sale pentru a dovedi nevinovăția Papei.
Lanțul de evenimente studiat de Wolf a început în septembrie 1942, când un diplomat american a trimis Vaticanului un raport privind masacrul de la Ghetoul din Varșovia, bazat pe informațiile biroului de la Geneva al Agenției Evreiești pentru Palestina.
Ce a întrebat Washingtonul
Potrivit unei note din arhive, dosarul a fost citit de Papa. Washingtonul dorea să știe dacă Vaticanul, primind informații din întreaga lume, poate confirma cu surse proprii și, dacă este necesar, cum să facă pentru a mobiliza opinia publică împotriva acestor crime.
Două scrisori prezente în arhive au confirmat informațiile americane: prima, de la arhiepiscopul greco-catolic din Liov, care vorbea despre 200.000 de evrei masacrați în Ucraina sub „diabolica” ocupație nazistă, a doua, a unui om de afaceri italian numit Malvezzi, a informat monseniorul Giovanni Battista Montini, viitorul Papa Paul al VI-lea, al „incredibilului masacru” al evreilor la care a fost martor. Montini l-a informat pe secretarul de Stat, cardinalul Luigi Maglione.
Potrivit cercetătorilor germani, Vaticanul a știut, dar a răspuns SUA că nu poate confirma. Un Înalt funcționar al Secretariatului de Stat, viitorul cardinal Angelo Dell’Acqua, a definit informațiile Agenției drept nesigure, deoarece evreii „exagerează ușor” și „orientalii” – referirea ar fi arhiepiscopul din Liov – „nu sunt un exemplu de onestitate”.
