Amuțire. Omul e expus să-și piardă auzul, dacă vorbește sau răspunde când îl strigă cineva de afară noaptea, fără să știe cine e, căci poate fi necuratul, sau dacă vorbește când iese popa din altar.
Asurzire. Omul poate să-și piardă auzul dacă rupe din pământ o mătrăgună. Rutenii și rușii de miazăzi cred că cel ce sapă o mătrăgună poate să rămână pe loc olog sau poate să înnebunească. În Bucovina se crede că, dacă bărbatul își pune căciula pe masă, nevastă-sa rămâne surdă.
Bătături. Umblând cu picioarele goale, omul e expus să capete bătături. Asta se întâmplă, dacă va călca într-o tăvălitură de cal (locul unde s-a tăvălit un cal). La fel, când calcă în rânză de găină sau în os de șarpe ori dacă va călca pe prispă, până a nu se fi uscat lutul.
Boală în genere. Se îmbolnăvește cineva dacă, după ce se spală, bea apa rămasă în vasul în care s-a spălat. Sau dacă șade pe baniță. Femeia se îmbolnăvește dacă spoiește sau lipește casa în Săptămâna Mare (dinaintea Paștilor) sau dacă face leșie, se piaptănă, mătură sau coase într-o vineri.
Boli de ochi. Pătimesc de ochi, capătă albeață sau orbesc de tot femeile care îndrăznesc să lucreze într-o vineri. Să nu se spele pe cap nimeni lunea, miercurea sau vinerea, că-l vor durea ochii. Capătă dureri de ochi cine aruncă ceapă în foc sau mănâncă pielițele ei subțiri. Să nu scuipe nimeni în fântână, că face albeață.
Boli de ochi. Femeia să nu arunce gunoiul înspre soare, nici când răsare, nici când apune, căci îl spurcă și va căpăta puhoaiele pe ochi sau orbește. Orbește acela care se uită când se ouă găina, cine se spală noaptea pe ochi, cine se uită noaptea în oglindă, cine se uită prin găurile unei site, femeia care coase joi seara, aceea care face leșie miercurea, cine lucrează în ziua de Rusalii.
Boli de ochi. Rămâne orb acela care, când sapă o comoară, lasă să cadă țărână înapoi. Să nu se uite nimeni pe fereastră în casa altuia, căci face ulcior la ochi. Să nu bei apă din ulcior, căci faci ulcioare la ochi. Această credință e rezultată din asemănarea numelor.
