Presa din România e în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare, potrivit raportului privind respectarea statului de drept în UE făcut public miercuri de Comisiei Eurropeană.
Astfel, pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a introdus un clasament general al statelor membre grupate în cinci niveluri de risc, în care Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovenia sunt considerate țări cu risc ridicat, potrivit raportului citat.
Citește aici raportul integral al Comisiei Europene privind România
Alte constatări ale raportului:
- Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar.
- Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut.
- Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată.
- Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare.
- Secția de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar persistă.
- Procesul de numire a „procurorilor desemnați” (care să investigheze corupția în magistratură) nu prevede o procedură competitivă bazată pe criterii meritocratice și nu implică secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru este contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția
- Îngrijorările privind funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) persistă. România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva 2018/1808, iar acest lucru a întârziat modificări importante necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-media. La un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea de reglementare nu are încă un președinte.
- Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea procurorului-șef european, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare.
- Transparența finanțării partidelor politice și punerea în aplicare a normelor aferente sunt limitate.
- Nu există suficientă transparență în ceea ce privește mass-media audiovizuale și alegerile. Deși concurenții politici au acces garantat și echitabil la timpii de antenă în mass-media audiovizuale în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice în mod clar distincția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor – în special între conținutul editorial propriu și timpii de antenă cumpărați de partide – și să semnaleze cine plătește pentru conținut. În plus, nu există suficientă transparență cu privire la sumele plătite de diverse partide către ce canale și pentru ce conținut. Încercările jurnaliștilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conținut politic s-au confruntat cu rezistența unor partide politice. CNA este competentă să monitorizeze conținutul difuzat.
- Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare în comparație cu anul trecut. În septembrie 2021, doi jurnaliști și un activist de mediu au fost atacați în timp ce filmau un documentar despre defrișările ilegale. Toate înregistrările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de atacatori. În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și a fost lansată o anchetă, o petiție publică prin care se cerea ca procurorul general să preia ancheta nu a fost acceptată. În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Național Liberal de către membri ai partidului (e vorba despre jurnalistele Mădălina Mihalache și Iulia Gârbacea). Consiliul Europei are două alerte active privind intimidarea jurnaliștilor din România (cazurile Emilia Șercan și Alin Cristea).
- Unul dintre aceste cazuri a determinat zece organizații europene și internaționale de apărare a libertății presei și a libertății de exprimare să trimită o scrisoare deschisă autorităților române, în care solicită anchete rapide și independente, reamintind un context de presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media din România, exercitate de politicieni, procurori, polițiști și militari. Nu există garanții specifice sau mecanisme de cooperare între diferitele părți interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri. La 15 iunie 2021, Tribunalul București a respins procesul strategic împotriva participării publice menționat în ultimul Raport
Monitorul pluralismului mediatic evaluează riscurile la adresa libertății și pluralismului mediatic în toate statele membre, concentrându-se pe patru domenii – protecția de bază a libertății mediatice, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială a mass-media. Cele mai recente rezultate ale Monitorului (MPM 2022) arată că nu au existat schimbări majore în aceste domenii din 2021, deși au existat unele variații în ceea ce privește indicatorii specifici din cadrul acestor domenii generale.
Concentrarea presei își menține nivelul de risc foarte ridicat pe întregul continent, în timp ce nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește independența politică, care rămâne la un nivel de risc mediu, arată raportul citat.
Recomandările Comisiei Europene pentru România (sursa):
– să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
– să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
– Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul acestei măsuri asupra noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
– Să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
– Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.
– Continuarea eforturilor de a crea o instituție națională pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.
