Încrederea românilor în presă a scăzut puternic anul trecut, până la 35%, de la 42% în 2018, reprezentând cea mai mare scădere anuală din lume, potrivit unui studiu al Reuters privind mass-media digitală, prezentat de Antonia Matei, profesor la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare din cadrul Universităţii Bucureşti, prezentă la o conferinţă de profil.
"Deşi 49% dintre români cred că presa este un câine de pază al democraţiei şi ar trebui să-i monitorizeze pe cei bogaţi şi puternici, în acelaşi timp, încrederea în presă este foarte scăzută. În România, faţă de anul precedent, a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 42% în 2018, la 35% în 2019. Este o încredere foarte mică. Ceva s-a întâmplat. Sigur că şi climatul socio-politic, economic al ţării, al momentului, a influenţat foarte mult această încredere, au fost şi atacurile unor redacţii la adresa altora, atacurile unor jurnalişti la adresa altora, plus fenomenul de fake news", a spus Matei.
Potrivit acesteia, la nivel global, încrederea oamenilor în presă a scăzut cu 2% de la un an la altul, însă scăderea de 7% din România a fost cea mai puternică.
"Interesant este că mai mult de jumătate din utilizatorii digitali spun că nu au încredere nici măcar în sursele pe care le aleg. De asemenea, oamenii spun că evită ştirile pentru că le dau o stare proastă şi sunt incapabili să influenţeze evenimentele despre care se vorbeşte şi, în acest caz, preferă să le evite cu totul", a continuat profesorul universitar.
Potrivit acesteia, studiul Reuters a mai relevat că mediul online a depăşit televiziunea, reprezentând 87% din piaţă.
"Mediul TV este în scădere cu 4% faţă de 2017. Publicul se îndreaptă către online, inclusiv social media. Accesul se face mai degrabă de pe telefon, iar gradul de utilizare a calculatorului obişnuit scade. Social media are un procent foarte mare, 62%, ceea ce contează foarte mult. Facebook rămâne principala sursă de informare, dar în creştere sunt Youtube, Whatsapp şi Facebook Messenger", a mai afirmat Antonia Matei.
Barometrul media: de ce 4 din 10 francezi nu sunt interesati de stiri
În cel de-al 33-lea barometru al Kantar pentru încrederea în mass-media pentru „La Croix”, interesul francezilor pentru știri a atins cel mai scazut nivel din istorie.
La un an de la apariția vestelor galbene, 71% dintre francezi nu consideră că mass-media este „mai bună și mai responsabilă” pentru preocuparile lor.
Patru din zece francezi apelează acum la informații. De la lansarea, în 1987 a Barometrului de încredere în mass-media produs de Kantar (fostul TNS Sofres) pentru La Croix, nu a existat niciodata un numar atat de scazut de persoane (41%; + 8 puncte pe parcursul unui an) care au recunoscut faptul ca sunt "Destul de putin" interesati de stiri sau „Oarecum” putin interesati (28%, + 4) sau „foarte” putin (13%, + 4)
"Această scădere a apetitului observabilă în ultimii cinci ani (în ciuda unei creșteri a interesului pentru stiri in perioada vestelor galbene, nota editorului) este consolidată de faptul ca de la începutul anului școlar știrile sunt axate asupra pensiilor. O reformă careia francezilor le este greu să-i înțeleagă contururile și care dă naștere unei mobilizări și a unui tratament jurnalistic foarte clasic ", subliniază Guillaume Caline, care a pilotat ancheta pentru Kantar.
Tinerii (50%), femeile (47%), cei mai puțin educați (46%), cei implicați politic (52%), dar și lucrătorii (53%) sau comercianții și artizanii (54%) se indeparteaza tot mai mult de stiri.
"Regasim majoritatea acestor categorii, remarcă sociologul Jean-Marie Charon, printre cei care consideră (71%) că mass-media nu au luat în considerare mai mult și mai bine preocupările lor de la mobilizarea vestelor galbene", în ciuda eforturi editoriale.
Media tradiționale sunt din ce in ce mai putin considerate referinte in materie de informare
Acest barometru confirmă, de asemenea, o tendință observată în străinătate și mai ales în Statele Unite.
„Mass-media tradiționale și mai ales televiziunea sunt din ce în ce mai puțin considerate ca referințe din punct de vedere al informațiilor. Acest lucru este observabil în special în rândul tinerilor care obțin 18% informații prin televiziune și 75% prin internet favorizând rețelele de socializare (40% din utilizarea internetului a celor sub 35 de ani) in detrimentul presei digitale (30%) ", notează sociologul.
Cei care își primesc informațiile mai întâi pe internet și rețelele sociale au mai multe șanse să considere că jurnaliștii nu sunt independenți de puterile politice (68% dintre respondenți) și financiare (61%). De asemenea, aceștia au mai puțină încredere în diversele media.
Barometrul continuă astfel să ilustreze o anumită schizofrenie, deoarece francezii au acces prioritar la informații prin televiziune (48%, dintre care 65% dintre cei mai in varsta) și internet (32%), cele două medii pe care le consideră cel mai puțin credibile.
Dacă radioul (50%) obține în continuare cea mai mare încredere, presa scrisă (46%) și televiziunea (40%) obțin două puncte in plus, în timp ce internetul (23%, față de 39% în 2015) atinge cel mai scăzut nivel de credibilitate.
„Ce pun oamenii în spatele noțiunii de credibilitate?” se intreabă semiologul Mariette Darrigrand. Acest barometru arata de cativa ani un paradox: cu cât oamenii patrund din ce in ce mai mult în era suspiciunii cu atat media este judecată ca fiind putin credibilă insa cu atât crește mai mult credulitatea, adică dorința de a crede în adevăruri narative sau alternative care pot deschide ușa către conspirație și pre-fascism. Dar ea ne invită, de asemenea, să percepem această lipsă de încredere ca pe niste "cereri implicite care nu sunt luate în considerare de către mass-media, indiferent dacă este vorba de anumite subiecte sau de modul de tratament ”.
Culpabilitate
Aplicațiile mobile sau site-urile de presă rămân în topul surselor digitale (25%) în fața rețelelor sociale (22%), dar curbele ar trebui să se încrucișeze în curând, deoarece acestea din urmă câștigă teren în rândul tinerilor (45% dintre 18 și 24 de ani) ani, comparativ cu 6% dintre cei peste 65 de ani).
Cu toate acestea, există încă neîncredere, utilizatorii de Internet sunt atenți la informațiile de pe Facebook sau Twitter atunci când sunt distribuite de un prieten (66% dintre respondenți, rata stabilă) sau de un organ de presă (50%, în sus).
Această creștere se datorează, fără îndoială, modificării în 2018 a algoritmului Facebook care favorizează interacțiunile dintre „prieteni” - motorul modelului său de afaceri alimentat de date cu caracter personal - în detrimentul paginilor media.
66% dintre cei chestionați au spus, totuși, că acordă atenție emițătorului din rețele.
Însă, potrivit lui Arnaud Mercier, această rată este prea mare pentru a fi sinceră ... „Respondenții sunt conștienți de judecata socială asupra practicii rețelelor. Acest rezultat spune multe despre vinovăția utilizatorilor de internet și despre conștientizarea faptului că aceștia au o responsabilitate în diseminarea informațiilor. "
