Garsonieră cu 28.000 de euro. Apartament de două camere cu 45.000 de euro. Apartament de 3 camere cu 69.000 de euro. Nu, nu sunt oferte de acum câțiva ani sau dintr-un oraș depopulat al României. Sunt oferte de locuințe din cartiere rezidențiale din București și Ilfov publicate în luna mai 2023. Numitorul comun? Toate aceste locuințe sunt amplasate la demisol.
Din punct de vedere legal, o locuință poziționată la demisol are cel mult jumătate din înălțime sub nivelului solului. Practic, podeaua se află sub nivelul solului, astfel că accesul de la parter se face în mod obligatoriu prin coborârea unei scări. În plus, demisolul trebuie să aibă ferestre.
Creșterea prețurilor la proprietăți imobiliare din ultimul deceniu te poate determina să te gândești că o locuință la demisol este o soluție de compromis, întrucât aceasta este de regulă cu 15% – 30% mai ieftină decât una situată la un etaj oarecare al blocului. Cu toate acestea, pe termen scurt, mediu și lung, o locuință la demisol are numeroase dezavantaje, arată newsletter-ul Patru Pereți.
1. Lumină naturală scăzută
Întrucât aproape jumătate din locuință din punct de vedere al volumului se află sub nivelul solului, ferestrele sunt semnificativ mai mici decât cele de la locuințele de la etajele superioare. Prin urmare, cantitatea de lumină naturală care pătrunde în locuință este scăzută. În funcție de modul în care este poziționat blocul din punct de vedere geografic și de distanța față de celelalte blocuri din jur, este posibil să nu vezi deloc soarele.
Treaba asta se traduce în primul rând prin faptul că vei sta aproape tot timpul cu becurile aprinse în casă, ceea ce va crește consumului de energie electrică într-o perioadă în care prețurile la utilități sunt ridicate. În plus, numeroase studii au demonstrat că absența luminii naturale în casă are efecte negative asupra stării de sănătate și crește riscul de depresie, anxietate sau alte simptome negative.
2. Aerisire dificilă a locuinței
Întrucât ferestrele unei astfel de locuințe sunt foarte aproape de nivelul solului, aerisirea corespunzătoare a camerelor este dificilă, în primul rând din cauza cantității mari de praf care se ridică la cea mai mică adiere a vântului și pătrunde în locuință.
În plus, în special în cartierele rezidențiale noi, dezvoltatorii au construit locuri de parcare foarte aproape de blocuri, deși ar trebui să existe o distanță de minim 5 metri între locul de parcare și bloc. Astfel, ai șanse bune ca lângă fereastra ta să ai priveliște directă spre o mașină parcată. Și probabil că ultimul lucru pe care îl vrei este să ai geamul deschis atunci când proprietarul mașinii parchează cu spatele chiar în dreptul ferestrei și îți trimite în casă gaze de eșapament.
3. Risc crescut de mucegai
Ferestrele mici și dificultatea de a aerisi în mod corespunzător se traduce inevitabil prin creșterea umidității din locuință, care în timp va favoriza apariția mucegaiului și a igrasiei.
Și ghici ce: va fi dificil să scapi de mucegai pentru că, oricum o dai, nu prea ai cum să aerisești în mod corespunzător. Practic, vei fi permanent într-un cerc vicios.
4. Riscuri cu privire la calitatea instalațiilor și hidroizolației
Un alt aspect important este că la demisol se află de regulă și numeroase componente ale sistemului de canalizare. O defecțiune tehnică la o banală pompă sau la coloanele de scurgere pentru apa poate avea ca efect inundarea demisolului și, implicit, a locuinței. De asemenea, pot avea loc refulări ale sistemului de canalizare, mai ales ca urmare a faptului că numeroase persoane aruncă în vasul de toaletă tot felul de… lucruri nepotrivite. Și toate răbufnesc la tine pentru că stai la demisol, iar sub tine nu se află nimic.
De asemenea, dacă dezvoltatorul nu a optat pentru materiale de calitate pentru hidroizolația de la nivelul demisolului te poți trezi oricând cu diverse infiltrații de apă, care vor accentua inclusiv riscurile legate de mucegai și igrasiei de care am vorbit mai devreme.
5. Alte dezavantaje ale locuinței la demisol
Pe lângă toate aceste potențiale probleme, traiul la demisol presupune și alte probleme, aparent mai mici, dar care pe termen lung îți pot afecta buna-dispoziție.
De exemplu, pentru că te afli chiar la nivelul solului, zgomotul va pătrunde mult mai ușor în locuință, iar draperiile sunt aproape obligatorii dacă vrei să ai parte de intimitate în fața persoanelor care trec pe lângă bloc și sunt curioase ce faci în casă. De asemenea, înălțimea unei astfel de locuințe este de regulă mai mică decât a locuințelor de la etajele superioare, ceea ce amplifică senzația de spațiu limitat și întunecat generat de ferestrele mici.
Și totuși, există și avantaje?
Există. Prețul de achiziție mai scăzut este în mod evident principalul avantaj, însă un alt aspect este că izolarea termică este mai bună, ca urmare a faptului că până la jumătate din locuință este sub nivelul solului. Asta înseamnă că vara va fi mai răcoare decât în apartamentele de la etaje, însă iarna nu va fi neapărat mai cald.
Așa cum observi, cu excepția prețului de achiziție, avantajele sunt mai degrabă nesemnificative comparativ cu dezavantajele. Concluzia o tragi singur.
