Sora André, născută Lucile Randon într-o familie protestantă, a murit marți în casa ei de bătrâni din Toulon, unde locuia de mai bine de treisprezece ani, scrie Le Figaro.
Cu câteva zile înainte de a împlini 119 ani, „a murit la 2 a.m. E o mare tristețe dar ea și-a dorit asta, a fost dorința ei să se alăture fratelui ei iubit. Pentru ea, este o eliberare”, a declarat David Tavella, responsabil cu comunicarea la unitatea de cazare pentru persoanele vârstnice dependente Sainte-Catherine-Labouré din Toulon, pe coasta Mediteranei, unde locuia călugarița.
„O eliberare”
De câțiva ani, această femeie născută Lucile Randon la 11 februarie 1904 în Alès (Gard), nu a ascuns o anumită oboseală: a vrut să „se retragă din această aventură”. Dar „bunul Dumnezeu nu mă aude” , a mărturisit ea AFP în ianuarie 2022, în cadrul unei lungi convorbiri.
Oarbă, într-un scaun cu rotile, sora André a regretat că și-a pierdut o parte din abilități. „Se spune că munca omoară, pe mine munca m-a făcut să trăiesc, am muncit până la 108 ani” , spunea ea în aprilie 2022, când a fost numită cea mai batrână persoană a umanității după moartea la 119 ani a japonezului Kane Tanaka.
Nu exista o organizație oficială care atribuie aceste titluri dar specialiștii au fost de acord că sora André era până acum cea mai în vârstă persoană în viață a cărei stare civilă fusese verificată. Cartea Recordurilor Guinness a înregistrat acest record pe 25 aprilie.
A rezistat Covid
În casa ei de bătrâni din Toulon, îi plăcea să guste ciocolată și să bea un pahar de porto. Viața ei era punctată de o liturghie în fiecare dimineață. Întotdeauna apărea în hainele ei de călugăriță, cu un batic albastru pe cap.
Ea a purtat în ea „misiunea ei de a îi sluji pe ceilalti” , a explicat în aprilie sora Thérèse, sigură că „credința ei profundă” a făcut-o să trăiască. Ușa dormitorului ei modest era întotdeauna lăsată deschisă în cazul în care cineva dorea să intre pentru că „toată ziua singură cu durerea ta nu este amuzant” .
În 2021, a trecut fără nicio dificultate de Covid, devenind un simbol al speranței care a stârnit un val de scrisori din întreaga lume. Ea a răspuns la aproape toate solicitările, cu excepția cererilor de șuvițe sau cercetări ADN!
Ea a glumit în mod regulat despre recordul de bătut, cel al Jeannei Calment, care a murit la 122 de ani în Arles în 1997, în sudul Franței. Dar Jeanne Calment rămâne așadar persoana care a trăit cel mai mult din istoria umanității și a cărei stare civilă a fost verificată.
„Împărtășirea unei iubiri grozave”
Provenind dintr-o familie protestantă nepracticantă, sora André, scrisă la masculin în omagiu adus unuia dintre cei trei frați ai săi pe care îi adora, a fost guvernantă la Paris înainte de a reveni târziu la religie, în compania Fiicele Carității.
Memoria ei a fost intactă până la sfârșit, a împărtășit multe amintiri, pierderea dramatică a surorii sale gemene la 18 luni sau sosirea ei la Paris. „Trăisem doar în provincie, într-un oraș mic, urât, am ajuns într-un oraș strălucitor. Aveam grijă de doi copii”. Ea a lucrat oficial până la sfârșitul anilor 1970 și apoi a petrecut 30 de ani într-o casă de batrâni din Savoia unde a avut grijă de rezidenți uneori mai tineri decât ea, înainte de a ajunge în casa de la Toulon care găzduiește mai multe călugărițe.
Ea a așteptat mereu cu bucurie vizita nepoților și strănepoților săi sau a primarului din Toulon, Hubert Falco, pe care l-a apreciat foarte mult și care și-a exprimat „immensa lui tristețe”.
În acest lung timp petrecut pe pământ, sora André a sfătuit neobosit „să iubim întotdeauna fără restricții, să iubim fără să așteptăm nimic în schimb pentru că atunci când îi iubim pe alții, când ne îndreptăm către alții, nu ne este frică de „necunoscut”, a explicat David Tavella, care devenise confidentul ei. Pentru că, după cum spunea ea, dacă ar fi două obiective în viață, ar fi „să împărtășești o mare iubire și să nu faci compromisuri cu nevoile cuiva”.
