După mai bine de trei ani de război devastator în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin lansează primul semnal oficial că ar putea accepta un compromis pentru pace. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, liderul de la Kremlin i-a transmis recent emisarului special al președintelui Donald Trump că Rusia este dispusă să oprească ofensiva militară pe actuala linie a frontului, renunțând parțial la pretențiile asupra unor teritorii ucrainene. În paralel, Washingtonul conturează un posibil acord care ar include recunoașterea anexării Crimeei și stabilirea unei zone demilitarizate supravegheate internațional. Însă în spatele acestor inițiative diplomatice se ascund presiuni, calcule geopolitice și riscuri majore pentru suveranitatea Ucrainei, scrie Financial Times
Vladimir Putin a propus oprirea invaziei ruse în Ucraina pe actuala linie a frontului, ca parte a unui posibil acord de pace negociat cu președintele american Donald Trump, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.
Președintele rus i-a transmis emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, într-o întâlnire desfășurată la Sankt Petersburg la începutul lunii, că Moscova ar putea renunța la revendicările asupra unor zone din patru regiuni ucrainene parțial ocupate, care se află încă sub controlul Kievului, au declarat trei dintre surse.
Ulterior, Statele Unite au lansat o serie de idei pentru un potențial acord, care ar include recunoașterea de către Washington a anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum și cel puțin o recunoaștere tacită a controlului de facto exercitat de Kremlin asupra părților ocupate din cele patru regiuni respective.
Această propunere este prima indicație oficială de la începutul războiului, în urmă cu trei ani, că Putin ar fi dispus să renunțe la cererile sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului.
Însă oficiali europeni informați despre eforturile americane au avertizat că Putin ar putea folosi această aparentă concesie ca un mijloc de a-l atrage pe Trump să accepte alte cerințe ale Rusiei și să le impună Ucrainei ca un fapt împlinit.
„Există multă presiune asupra Kievului în acest moment pentru a ceda, astfel încât Trump să poată revendica o victorie”, a declarat un oficial european.
Ucraina urmează să se întâlnească miercuri, la Londra, cu oficiali americani și europeni pentru a discuta cele mai recente propuneri. Totuși, potrivit surselor americane și europene, Steve Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio s-au retras din delegație. Emisarul pentru Ucraina al lui Trump, Keith Kellogg, este însă așteptat să participe.
Consilierul pentru politică externă al lui Putin a declarat marți că Witkoff va vizita Moscova mai târziu în această săptămână, potrivit agențiilor de presă ruse.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Financial Times: „Se desfășoară muncă intensă. Discutăm cu americanii. Procesul este dificil și consumator de timp, astfel că nu putem avea așteptări de rezultate imediate, iar negocierile nu se pot desfășura în public.”
Donald Trump a scris duminică pe rețelele sociale că speră ca „Ucraina și Rusia să ajungă la un acord săptămâna aceasta” și apoi „să înceapă să facă afaceri cu Statele Unite ale Americii, care prosperă, și să se îmbogățească!”
Casa Albă a prezentat ideile privind un posibil acord în cadrul unei întâlniri desfășurate săptămâna trecută la Paris, cu participarea oficialilor europeni și ucraineni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că nu a primit încă nicio propunere oficială din partea lui Trump care să conțină pași concreți pentru încheierea războiului. Totuși, a spus că, odată stabilit un armistițiu, este pregătit pentru discuții directe cu Putin.
„Există semnale, idei, discuții, dar nu este o propunere oficială”, a spus Zelenski. Dacă va exista o astfel de propunere, „vom răspunde”, a adăugat el.
Oficiali ucraineni de rang înalt au declarat pentru Financial Times că sunt deschiși față de unele dintre ideile vehiculate de echipa lui Trump, fără a specifica exact care.
Printre propunerile americane se numără desfășurarea unui contingent european de menținere a păcii în Ucraina, precum și a unei forțe militare separate, non-NATO, care să monitorizeze armistițiul de-a lungul unei zone demilitarizate ce ar urma să acopere întreaga linie a frontului, de peste 1.000 km.
Această forță ar urma să colaboreze cu trupele ucrainene și ruse pentru a supraveghea respectarea armistițiului pe părțile respective ale „liniei de contact”.
În cadrul unui posibil acord, Ucraina s-ar angaja să nu încerce recucerirea teritoriilor ocupate prin forță, în timp ce Rusia ar opri avansul lent al armatei sale.
Nu este clar dacă Trump i-a cerut Ucrainei să recunoască formal anexarea Crimeei de către Rusia.
Zelenski și-a reafirmat însă poziția marți: „Ucraina nu va recunoaște ocupația Crimeei. Este teritoriul nostru, al poporului ucrainean, și nu există nimic de negociat în această privință.”
Rusia a respins, de asemenea, unele dintre sugestiile SUA, inclusiv prezența militară a statelor NATO în Ucraina.
Sursele apropiate negocierilor spun că Putin ar putea renunța la cererea sa anterioară privind controlul deplin asupra celor patru regiuni ucrainene de pe linia frontului — Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijjea — dacă SUA ar face concesii geopolitice majore, precum recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei și excluderea Ucrainei din NATO.
Deși în 2020 Putin a introdus amendamente constituționale care interzic Rusiei să renunțe la orice teritoriu, jurnalistul Konstantin Remciukov, apropiat de Kremlin, a scris într-un editorial că Moscova ar putea pune capăt luptelor odată ce forțele ucrainene vor fi complet eliminate din regiunea rusă Kursk.
Ucraina a lansat o incursiune în regiunea Kursk anul trecut, dar Kremlinul a anunțat sâmbătă că zona este „99,5%” sub control rusesc.
„Când vor elibera și acel ultim 0,5%, trupele se pot opri oriunde s-ar afla în momentul în care vor primi vestea”, a scris Remciukov în Nezavisimaia Gazeta.
„Se crede că Trump a înțeles acest lucru, grație lui Witkoff. Și se speră că totul se va întâmpla până la 30 aprilie, pentru ca el să poată declara cu mândrie că și-a încheiat misiunea de pace în primele 100 de zile de mandat.”
Putin a proclamat anexarea celor patru provincii sud-estice ucrainene în cadrul unei ceremonii fastuoase la Kremlin, în septembrie 2022, deși Rusia nu deținea controlul complet asupra niciuneia dintre ele la acel moment.
Chiar și acum, Rusia nu controlează în întregime niciuna dintre cele patru regiuni, deși deține capitalele regionale Donețk și Luhansk încă din 2014, în urma primei sale invazii clandestine în estul Ucrainei, desfășurate cu ajutorul forțelor separatiste locale.
Deși Rusia s-a retras din unele teritorii în toamna anului 2022, Putin a declarat anul trecut că nu va accepta niciun acord de pace care nu prevede retragerea trupelor ucrainene din linia frontului și cedarea completă a celor patru provincii — inclusiv orașul Zaporijjea, un important centru industrial cu o populație de 700.000 de locuitori, pe care Rusia nu l-a controlat niciodată, dar îl atacă constant.
Printre cererile anterioare ale Moscovei pentru un acord de pace s-au mai numărat: neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aderarea la NATO, recunoașterea anexărilor teritoriale de către Rusia, ridicarea sancțiunilor occidentale și reducerea prezenței militare a NATO în statele membre aflate în apropierea Rusiei.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că nu poate comenta „conținutul negocierilor”.
