Operațiunea militară rusă în Ucraina, care inițial trebuia să dureze doar câteva săptămâni în mintea Kremlinului, este în realitate un „mare război”, scrie Le Figaro.
Anecdota a fost raportată de mai multe surse din cadrul elitelor ruse pentru ziarul britanic The Guardian. Undeva la Moscova, pe 31 decembrie 2022, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ridică brusc paharul. Îngreunând oarecum starea de spirit a serii de sfârșit de an, el a declarat: „Va dura foarte, foarte mult timp. Și lucrurile vor deveni și mai grele.”
Peskov se referea evident la războiul din Ucraina. Șapte luni mai târziu, impulsionată de însuși șeful Putin, Rusia pare să se pregătească pentru o stare de război „permanentă” cu Ucraina și Occidentul. Ca o nouă realitate a țării, conform celor mai mulți observatori ruși. „Este o lege pentru un mare război și chiar acum miroase a mare război”.
Exact cu aceste cuvinte, spuse cu o candoare uluitoare din partea unui înalt oficial rus, șeful comitetului de apărare al Dumei, fostul soldat, Andrei Kartapolov, a comentat un nou pachet de legi propus, examinat și ratificat cu viteza maximă la sfârşitul lunii iulie de Vladimir Putin.
De multă vreme, operațiunea militară rusă în Ucraina, care inițial trebuia să dureze doar câteva săptămâni în mintea Kremlinului, este de fapt un „mare război” . Dar viețile tinerilor ruși sunt sortite să fie modificate, cu aceste noi texte, în mod semnificativ și pentru o lungă perioadă de timp. De la 1 ianuarie 2024 , limita de vârstă pentru recrutare și serviciu militar va fi crescută de la actualul 27 de ani la maximum 30 de ani.
Sfârșitul „mobilizării electronice”
Bărbații nu vor mai putea părăsi teritoriul Rusiei după ce vor fi chemați. Amenzile pentru neprezentarea la „voenkomat” (comisariatul militar), după trimiterea unui anunț de înrolare, vor crește de la 3.000 la 30.000 de ruble. În aprilie, președintele rus a semnat și o lege pentru eventuala implementare a „mobilizării electronice”, prin e-mail, stârnind temeri că acum ar fi imposibil să scape de recrutare.
Războiul trebuie să devină un fel de nouă ideologie de stat și adevăratul factor politic pentru generațiile viitoare, spune Konstantin Gaaze, sociolog și fost profesor la Colegiul Superior de Economie din Moscova
Totodată, vârsta maximă de mobilizare a fost majorată cu cinci ani pentru toți. Și departe de a fi și anecdotici, guvernanții regionali vor fi autorizați oficial să-și creeze propriile unități paramilitare - în maniera grupării Wagner - în vremuri de mobilizare sau de lege marțială.
Kremlinul a anunțat, confruntat cu dificultățile din Ucraina, că dorește să-și mărească dimensiunea armatei cu nu mai puțin de 30% până în 2026, pentru a ajunge la 1,5 milioane de soldați sub contract sau recruți. Dar a refuzat pentru moment un nou val de mobilizare, după cel parțial din septembrie 2022. Acest lucru s-ar putea, în sfârșit, să se întâmple în curând. Cu toate acestea, interpretările semnificației acestor modificări sunt încă diferite.
„Nu sunt sigur că aceste legi sunt eficiente în mobilizare, când cunoaștem ineficiența mașinii birocratice militare ruse și lipsa mijloacelor din armată” , comentează sociologul Konstantin Gaaze, fost profesor la Colegiul Superior de Economie din Moscova. „Cred că scopul tuturor acestor lucruri depășește de fapt frontul din Ucraina, este ideologic și privește țara în intern. Războiul trebuie să devină un fel de nouă ideologie de stat și adevăratul factor politic pentru generațiile viitoare. Tinerilor ruși li se spune: „De la vârsta de 18 ani și până la nașterea primului tău copil, vei trăi cu această teamă de a putea fi mobilizat”.
Gaaze adaugă că în timpul sovietic termenul de „pregătire”, fiind mereu gata, în alertă, era foarte important în discursul de stat. Potrivit acestuia, regimul rus caută acum să schimbe profund mințile rușilor - în special tinerii - care s-au obișnuit cu timpul de pace.
Pe 21 februarie trecut, discursul lui Vladimir Putin despre starea națiunii în fața parlamentarilor fusese deja extrem de virulent împotriva Occidentului. Mulți din Rusia l-au văzut ca pe anunțul tranziției țării la această nouă eră, bazată în special pe opoziția față de modelul occidental. Atunci a apărut o dezbatere în rândul unor legiuitori cu privire la necesitatea eliminării interzicerii oricărei ideologii de stat din Constituția Rusiei. Dar aceste amendamente trebuie privite doar ca intrarea definitivă a Rusiei în era războiului pentru totdeauna?
„O aparență de stabilitate”
Pentru celebra politologă Ekaterina Schulmann, explicația ar fi găsită, mai pragmatic, și în termenul limită pentru următoarele alegeri prezidențiale (în martie 2024), care în mod tradițional rămân importante, ca validare populară, pentru Vladimir Putin. „Avem două agende concurente aici, armata și societatea, și cred că Kremlinul vrea înainte de toate să evite orice nepopularitate înainte de alegeri, vrea o aparență de stabilitate”, analizează ea . „Este deci și o chestiune de a evita, prin diverse instrumente, o nouă mobilizare reală. Așa că facem contractul militar mai atractiv din punct de vedere financiar, îngreunăm plecarea din armată, prelungim serviciul militar...”, continuă ea.
La urma urmei, viața de zi cu zi a rușilor nu a fost schimbată radical...
Putin, care tocmai a trebuit sa suporte revolta șefului Wagner, Evgheni Prigojin, încă încearcă, potrivit lui Schulmann, să-l liniștească cu privire la capacitatea sa de a garanta stabilitatea. „Nu trebuie să uităm că el a făcut viața elitelor ruse să fie în general mizerabilă, demarând acest război. Pentru 2024, trebuie să încerce să-i convingă că poate fi în continuare o umbrelă pentru ei, susținut în continuare de oameni în timp ce ei, elitele, nu sunt iubite la nivel global.
Dacă cu siguranță Rusia are nevoie de mai mulți bărbați pentru a-și continua efortul de război în Ucraina, regimul nu știe încă pe ce picior să danseze despre viitorul pe care să-l ofere societății ruse. „Nu suntem încă pe o economie totală de război așa cum ar dori ultrapatrioții, văd mai degrabă un Putin care încearcă să țină oamenii calmi spunându-le: „Da, este greu, nu vă place foarte mult acest război, dar se poate să trăim cu ea, ne putem permite”.
Și care chiar promite noi oportunități de piață pentru elite și compensații pentru oamenii de rând”, adaugă Ekaterina Schulmann în încheiere.
„La urma urmei, viața de zi cu zi a rușilor nu a fost schimbată radical...” În Rusia, războiul ar deveni într-adevăr, în cele din urmă, noua normalitate.
