O erupție la granița dintre Serbia și Kosovo ar putea destabiliza Europa, scrie Unherd.
Într-un discurs public din 31 iulie, președintele sârb Aleksandar Vučić a avertizat că „situația poporului nostru din Kosovo și Metohija este incredibil de complicată […] nu am fost niciodată într-o situație mai complexă și mai dificilă decât suntem astăzi”. Vučić a continuat susținând că Kosovo încearcă să prezinte criza actuală ca „marele Putin i- a dat ordine micuțului Putin [Vučić], iar acum "micuțul Zelensky" [Albin Kurti, premierul Kosovo] trebuie să meargă să salveze pe cineva și să lupte împotriva marelui hegemonism sârbesc”. Cu toate acestea, în timp ce liderul sârb a făcut un apel la pace și a cerut tuturor să rămână calmi, el a încheiat cu avertismentul că, dacă Kosovo nu vrea „să protejeze pacea, vă spun – Serbia va câștiga”.
Discursul lui Vučić a venit în lumina deciziei autorităților kosovari de a implementa două noi politici de la 1 august 2022. Prima politică a dictat că „oamenii din zonele majoritare etnice sârbe [ar trebui] să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor emise de Serbia cu cele emise de kosovari." Această problemă poate părea minoră, dar a dus la escalade în trecut .
A doua politică propusă de guvernul kosovar afirma că oricine sosește din Serbia în Kosovo „va avea documentele eliberate de Serbia schimbate cu noi documente de identificare de intrare-ieșire emise de Priština, valabile trei luni”. Dar, potrivit lui Petar Petkovici, directorul Oficiului pentru Kosovo și Metohija al Guvernului Serbiei, o astfel de politică este ilegală – și nu poate fi aplicabilă sârbilor care locuiesc în Kosovo.
Pe măsură ce se apropia termenul limită pentru implementarea celor două politici, la fel s-a apropiat și precaritatea situației din Kosovo. La sfârşitul zilei de 31 iulie, etnicii sârbi din nord au blocat drumurile, iar unii au raportat că „bărbaţi înarmaţi au tras focuri de armă în semn de protest”. Preocupată de faptul că situația ar putea escalada, KFOR, forțele NATO cu sediul în Kosovo, și-au declarat disponibilitatea de a interveni dacă stabilitatea în Kosovo este amenințată.
Dar în urma consultărilor cu reprezentanții UE și SUA, autoritățile kosovari s-au angajat să amâne implementarea celor două decizii. Dar acum Belgradul și Priština au 30 de zile pentru a ajunge la un acord.
În contextul războiului din Ucraina, acestea sunt evoluții semnificative. La urma urmei, președintele rus a fost cel care a folosit exemplul Kosovo pentru a-și justifica acțiunile în regiunea Donbas. Mai precis, el a sugerat că, în același mod în care Kosovo și-a declarat unilateral independența fără a solicita permisiunea Belgradului, și Donbasului i se permite să-și declare independența fără a solicita aprobarea Kievului.
Atât Rusia, cât și (poate, surprinzător) Ucraina nu recunosc independența Kosovo. Dar Rusia este cea căreia i s-a alăturat activ Serbia. Chiar aseară, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că cele două politici propuse de Kosovo reprezintă o altă încercare de a expulza populația sârbă din Kosovo. Mai îngrijorător a fost însă un parlamentar sârb, Vladimir Djukanović, care a avertizat că Serbia ar putea fi „forțată” să înceapă „denazificarea Balcanilor”.
Această dilemă este o provocare pentru UE, care trebuie să caute soluții adecvate din trei motive esențiale. În primul rând, în calitate de mediator cheie în negocierile Belgrad-Priština, nu își poate permite să eșueze, deoarece acest lucru ar ridica probleme de credibilitate a UE ca mediator. În al doilea rând, Serbia este în prezent în discuții pentru aderarea la bloc, iar orice escaladare în regiune ar ridica întrebări spinoase cu privire la aderarea Serbiei la UE. În cele din urmă, orice destabilizare în regiune ar fi o provocare pentru UE, dacă nu este din alt motiv decât proximitatea sa geografică.
Până acum, liniștea a fost menținută, dar dacă până la sfârșitul lunii nu se găsește o soluție pe termen lung, s-ar putea ca liniștea să nu dureze mult.
