Parlamentul din Kosovo a adoptat miercuri o moţiune de cenzură provocând astfel căderea guvernului de la Pristina. Sunt aşteptate alegeri legislative anticipate în maximum 45 de zile. Ce a provocat această nouă criză politică?
Preşedintele Hashim Thaci urmează ca până la finele săptămânii să convoace acest scrutin care, potrivit Constituţiei, urmează să fie organizat cel târziu la 45 de zile de la căderea Guvernului.
Principalele formaţiuni politici ale coaliţiei la putere, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Thaci şi Liga Democrată din Kosovo (LDK), a premierului Isa Mustafa, nu se înţelegeau în privinţa ratificării în Parlament a unui acord privind demarcarea frontierei cu Muntenegru.
Kosovo, proclamat independent de Serbia din 2008 încoace, a ajuns în 2015 la un acord cu vecinul său pentru a delimita graniţa internă care exista pe vremea fostei Iugoslavii. O frontieră care nu fusese însă niciodată trasată cu precizie pe teren. Rezolvarea acestei chestiuni era una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană pentru a ridica vizele kosovarilor. O miză crucială pentru această micuţă ţară care visează să adere la UE şi a cărei populaţie este majoritar albaneză.
Ratificarea a fost însă tot timpul amânată, pe fondul unor manifestaţii violente ale opoziţiei din partidul AAK condus de fostul şef rebel Ramush Haradinaj. Acesta estima că acordul priva Kosovo de mai multe mii de hectare de pământ.
AAK, al lui Ramush Haradinaj, cerea de mai multă vreme legislative anticipate, înainte de 2018. Fostul lider al rebelilor kosovari a revenit în Kosovo, fiind tratat ca un erou la Priştina, unde este plin de afişe imense purtând hashtag-ul "#ourman" ("omul nostru" - n.r), după ce a fost blocat timp de cinci luni în Franţa, unde justiţia a examinat şi respins o solicitare de extrădare din partea Serbiei, care îl acuză pe acesta că ar fi comis crime de război în Kosovo, în 1998-1999.
PDK este cel care s-a raliat în cele din urmă opoziţiei, provocând astfel adoptarea moţiunii de cenzură şi căderea Guvernului.
Analiştii sunt de părere că decizia PDK de a dori anticipate s-ar putea explica prin faptul că partidul preşedintelui caută o legitimitate populară mai mare în perspectiva lansării lucrărilor triubunalului special menit să-i judece pe foştii rebeli ai armatei din Kosovo, UCK, pentru crime de război comise la sfârşitul anilor ’90. Printre foştii rebeli citaţi ca potenţiali inculpaţi figurează şi actualul preşedinte Thaci.
