La 17 ianuarie, deputații europeni vor vota pentru a alege un succesor al președintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Vor fi aleși, de asemenea, și vicepreședinții și chestorii.
Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al președintelui, vicepreședinților și chestorilor este de doar doi ani și jumătate. De aceea se organizează alegeri la început de mandat și la jumătatea mandatului Parlamentului.
Orice eurodeputat poate candida la președinția Parlamentului European dacă este propus de un grup politic sau cel puțin 38 de deputați (5%) și este de acord să candideze.
Există șapte deputați care au anunțat că vor să intre în cursa pentru funcția de președinte al Parlamentului European:
• Eleonora Forenza (GUE / NGL, Italia)
• Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Regatul Unit)
• Gianni Pittella (S & D, Italia)
• Laurențiu Rebega (ENF, România)
• Helga Stevens (CRE, Belgia)
• Antonio Tajani (PPE, Italia)
• Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia)
Laurențiu Rebega este primul român care intră în cursa pentru șefia Parlamentului European. Candidatura sa este susţinută de Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii.
Europarlamentarul român independent Laurențiu Rebega, vicepreședinte al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF), s-a născut la 20 februarie 1976, la Vălenii de Munte, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu.
Este licențiat în zootehnie, fiind absolvent al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (2004) și al Academiei Agricole Grindsted din Danemarca (2006).
A fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova (2012-2014). În anul 2010, a devenit membru al Partidului Conservator, apoi președinte al Organizației Județene Vrancea a Partidului Conservator (2010), iar în 2014, a fost membru al Alianței PSD-UNPR-PC.
Este europarlamentar din 2014, fiind membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și în Comisia pentru Petiții, potrivit site-ului http://www.laurentiurebega.ro/.
Candidații la funcția de președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate s-au declarat, miercuri seară, într-o dezbatere organizată la Bruxelles de site-ul de știri Politico.eu, în favoarea amendării Tratatului Uniunii Europene și existenței unui singur sediu al PE (spre deosebire de situația actuală, cu două sedii, la Strasbourg și Bruxelles) și au estimat că ieșirea Marii Britanii din UE este un proces ireversibil.
Cu excepția reprezentantului grupului europarlamentar Europa Națiunilor și Libertății, toți candidații au susținut ideea ca engleza să rămână principala limbă de lucru în UE și după Brexit, dar și ideea adoptării unor sancțiuni contra Poloniei.
Această țară trece printr-o criză politică majoră, după ce parlamentarii din cel mai mare partid de opoziție, Platforma Civică (PO), au ocupat pe 16 decembrie 2016 principala cameră a Legislativului polonez din cauza dezacordului legat de accesul presei la lucrările parlamentului și de legea privind bugetul țării pe 2017. Joi, parlamentarii PO au decis să-și suspende protestul; începerea sesiunii parlamentare a fost amânată până la 25 ianuarie.
Europarlamentarii români din grupul Popularilor din Parlamentul European au anunțat că îl vor susține pe Antonio Tajani la alegerile de marți, se arată într-un comunicat de presă trimis AGERPRES.
Cei 751 de eurodeputați se vor pronunța marți prin vot cu privire la alegerea viitorului președinte al Parlamentului European, dar nici conservatorii, nici social-democrații și nici liberalii nu par să dispună în prezent de suficiente voturi pentru a-și impune candidatul din primul tur, astfel că este posibil ca în final decizia în favoarea cui va înclina balanța să revină euroscepticilor, al căror candidat este europarlamentarul român Laurențiu Rebega, se arată într-un articol publicat de Le Monde.
Dacă Tajani va fi ales președinte al Parlamentului European, atunci Partidul Popular European va deține conducerea principalelor instituții ale UE — Comisia Europeană (Jean-Claude Juncker), Consiliul European (Donald Tusk) și Parlamentul European (Antonio Tajani).
Conform unei înțelegeri încheiate după scrutinul europarlamentar din 2014 între principalele două grupuri europarlamentare — grupul Partidului Popular European (PPE) și grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților Europeni (S&D) — socialiștii ar trebui să cedeze popularilor președinția Parlamentului European (PE) la jumătatea legislaturii, moment la care asistăm. Președintele încă în funcție al PE, Martin Schulz, și-a dat demisia, dar alegerea succesorului său s-a complicat, întrucât înțelegerea din 2014 nu mai este aplicată, grupul social-democrat estimând că ar fi anormal ca popularii să dețină conducerea tuturor celor trei principale instituții ale UE.
Prin urmare, în lipsa unui acord prealabil între principalele grupuri politice — o situație neobișnuită în istoria PE — și cum niciunul dintre aceste grupuri nu dispune de majoritatea absolută, alegerea riscă să fie arbitrată de extreme.
O primă indicație în acest sens a fost încercarea candidatului liberal Guy Verhofstadt de a se alia cu euroscepticii italieni din Mișcarea 5 Stele, inițiativă pe care în final Verhofstadt a abandonat-o după apariția unui val de critici împotriva acestui proiect 'contra naturii'.
Nici ceilalți doi candidați ai principalelor grupuri politice, conservatorul Antonio Tajani și socialistul Gianni Pittella, nu par capabili să obțină majoritatea absolută în primul tur.
Amândoi sunt italieni și politicieni vechi la Bruxelles și Strasbourg, dar nu foarte cunoscuți publicului larg și puțin carismatici, inclusiv în tabăra lor politică. Intrarea lor în această cursă a venit oarecum în mod automat după ce Schulz și-a anunțat demisia.
Antonio Tajani are handicapul apropierii de fostul premier Silvio Berlusconi și mulți europarlamentari (mai ales Verzi) îi reproșează că pe vremea când era comisar european pentru industrie (între 2010 și 2014) nu a făcut nimic împotriva practicii unor companii din sectorul auto de a instala soft-uri care falsifică testele de noxe la autoturisme.
Cât despre Gianni Pittella, el vrea să pună capăt pactului dintre conservatori și social-democrați al cărui artizan a fost Martin Schulz și care a sufocat dezbaterea în hemiciclul de la Strasbourg. Însă este puțin probabil ca el să atragă voturi de la liberali, aceștia din urmă fiind încă partizanii unei mari coaliții între stânga și dreapta.
Pe de altă parte, conservatorii îi reproșează deja lui Pittella că face jocul euroscepticilor, care după retragerea lui Piernicola Pedicini (acesta intenționa să candideze din partea grupului Europa Libertății și a Democrației Directe — EFDD) au acum un singur candidat, românul Laurențiu Rebega, din partea grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și despre care Le Monde scrie că este un 'cvasi-necunoscut'.
Dar chiar dacă formațiunile eurosceptice nu au șanse reale de a obține postul de președinte al PE, cele aproape 100 de voturi ce rezultă din însumarea mandatelor acestor formațiuni cu cele ale neafiliaților pot cântări decisiv în ecuația votului de marți de la Strasbourg.
Aranjamentele între grupuri s-ar putea concretiza într-un rezultat într-un tur de scrutin ulterior. Deocamdată întrebarea este dacă Guy Verhofstadt se va retrage și în favoarea cui ar face-o.
