Uniunea Europeană, care în urmă cu doar câțiva ani proclama tranziția verde drept marea sa prioritate istorică, a deschis acum ușa larg pentru ca fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice și digitalizării să fie redirecționate către achiziții de armament. Într-o întorsătură care ilustrează profund ironia geopoliticii contemporane, obiectivele „verzi” ale Europei pot fi acum atinse prin investiții în drone, muniție și tehnologii de supraveghere militară. Cu sute de miliarde de euro încă disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană permite statelor membre să cheltuie banii Covid pe proiecte de apărare – semnalul clar că, în noua eră a conflictului, „sustenabilitatea” poate însemna și pregătirea de război, scrie Politico
Proiectele din domeniul apărării pot solicita acum o parte din cele 335 de miliarde de euro rămase — sume alocate inițial pentru investiții în climă și digitalizare.
Executivul Uniunii Europene a anunțat că statele membre pot redirecționa sute de miliarde de euro din fondurile de redresare post-Covid pentru finanțarea proiectelor de apărare, marcând astfel o schimbare radicală de priorități față de perioada pandemiei.
Miercuri, Comisia Europeană a confirmat că țările au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele stabilite, în vederea accesării a până la 335 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), și a precizat că proiectele legate de apărare vor fi de acum eligibile pentru finanțare.
În 2021, Comisia Europeană a pus la dispoziția țărilor UE afectate de pandemia Covid un fond de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi, destinat combaterii schimbărilor climatice, digitalizării și altor reforme favorabile creșterii economice, finanțate prin îndatorare la nivelul UE.
Era perioada de vârf a Pactului Verde European, înainte de invazia rusă pe scară largă în Ucraina, când schimbările climatice reprezentau principala prioritate la Bruxelles. Conform legislației MRR, 37% din fonduri trebuiau direcționate către combaterea schimbărilor climatice și 20% către digitalizarea economiei, iar apărarea nu era menționată printre domeniile eligibile.
La patru ani distanță, cu aproximativ jumătate din fondurile MRR încă nealocate, Comisia a anunțat miercuri că proiectele din domeniul apărării, în special cele incluse în planurile comune ale UE, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, pot beneficia de finanțare.
De asemenea, Comisia a solicitat parlamentarilor europeni și guvernelor să includă în reglementarea privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) o prevedere care să permită utilizarea fondurilor de redresare pentru contribuții la fondul european de apărare.
„Aceste alternative ar putea ajuta Mecanismul de Redresare să ofere beneficii suplimentare importante pentru prioritățile comune europene, inclusiv în domeniile securității și apărării”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, în fața jurnaliștilor, menționând numeroase moduri în care țările își pot reconfigura planurile.
Ideea este că, dacă un stat redirecționează fonduri susținute de MRR către aceste programe comune, poate obține accesul la bani într-un mod mai simplu.
Întrebat cum pot contribui investițiile în apărare la obiectivele verzi și digitale ale Mecanismului de Redresare, Dombrovskis a spus că regulile actuale nu prevăd un tratament specific pentru măsurile legate de apărare.
El a adăugat că, de exemplu, planul Spaniei include deja măsuri privind securitatea cibernetică și că alte țări au investit în pregătirea pentru situații de criză.
Timpul se scurge
Însă pentru statele care doresc să redirecționeze fondurile, timpul devine tot mai limitat. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a primi banii — iar mai multe state înregistrează întârzieri.
De luni întregi, țări precum Italia și Spania — principalele beneficiare ale fondurilor — fac lobby pentru amânarea termenului-limită din 2026. Însă executivul UE respinge ferm ideea, care ar presupune prelungirea posibilității Comisiei de a se împrumuta de pe piețe, necesitând totodată un acord între guverne și ratificarea de către 20 de parlamente — cu riscul unui blocaj complet, a avertizat un oficial european.
„Așadar, nu doar că nu este o idee bună, dar este și extrem de costisitoare și foarte periculoasă”, a spus oficialul.
Comisia sugerează statelor membre să se asigure că investițiile planificate sunt realizabile sau, în caz contrar, „să le înlocuiască cu lucruri care sunt fezabile”, a adăugat acesta.
Uniunea Europeană a publicat miercuri o comunicare în care oferă mai multe opțiuni statelor pentru a-și securiza fondurile, printre care se numără injectarea de capital în băncile naționale de promovare sau transferul fondurilor către programul european de investiții, InvestEU.
Statele pot, de asemenea, să-și redimensioneze ambițiile — de exemplu, dacă un guvern nu poate finaliza construcția unui spital, poate construi doar o parte și folosi alte fonduri europene pentru a-l termina — și să extindă proiectele deja finalizate.
România, Ungaria și Bulgaria sunt printre țările cu planuri mai ample, dar și cu întârzieri mai mari. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său.
Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată. În cazul său, deblocarea fondurilor depinde de reforme esențiale privind statul de drept, care ar introduce garanții suplimentare împotriva corupției și ar consolida independența justiției. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro.
