În ultimele zile s-a dezvoltat un decalaj între alarmismul Administrației Biden și aprecierea europenilor cu privire la iminența unei invazii a Ucrainei de către forțele ruse.
De la ultimele evoluții din criza ucraineană de la sfârșitul anului trecut, a apărut o discrepanță tulburătoare între percepțiile unora și altora. La începutul lui noiembrie 2021, când guvernul SUA a tras un semnal de alarmă că armata rusă pregătește o nouă ofensivă militară la scară largă împotriva Ucrainei, oficialii de la Kiev au rămas destul de sceptici. Același lucru pe prima linie, lângă Mariupol, unde militarii, obișnuiți cu întărirea forțelor ruse din primăvara lui 2021, nu au văzut iminența unei intervenții care, potrivit Washingtonului și NATO, ar fi putut avea loc la sfârșitul lunii decembrie sau începutul lunii ianuarie.
Aceeași discrepanță se vede și astăzi între analizele alarmiste ale Statelor Unite și ale Marii Britanii și declarațiile mai moderate ale Franței, Europei și ucrainenilor. De câteva zile, Joe Biden avertizează despre probabila iminență a unei noi intervenții ruse în Ucraina. El a anunțat posibila desfășurare a 8.500 de soldați americani, puși în alertă pentru a spori, dacă este cazul, trupele NATO. De asemenea, a decis repatrierea familiilor diplomaților staționați la Kiev, măsură imediat imitată de Marea Britanie și Australia.
Dar la Paris, remarcile lui au provocat o oarecare „perplexitate”. „Vedem același număr de camioane, tancuri, trupe. Am observat aceleași mișcări. Dar din toate acestea nu putem deduce că o ofensivă este iminentă. Dacă prietenii noștri americani și britanici au informații în această direcție, acestea trebuie împărtășite”, a afirmat, săptămâna trecută, o sursă de la Élysée. De când Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al președintelui Macron, s-a întâlnit la Washington cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, tonul s-a schimbat puțin. Elysée evocă mai degrabă „nuanțe” între analizele franceze și cele americane și insistă asupra faptului că totul trebuie făcut pentru a evita o „situație de auto-împlinire” și „să nu creeze ambiguitate sau volatilitate suplimentară”.
Noi manevre rusești
Oficialii europeni precum autoritățile ucrainene, luați prin surprindere de ultimele decizii americane și de retorica din ce în ce mai agresivă a Washingtonului, continuă să amâne. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, a cerut „să nu dramatizeze” și să se evite reacțiile „alarmiste”. În ceea ce privește autoritățile ucrainene, acestea consideră că rechemarea familiilor diplomaților americani rămâne o decizie „prematură” și „excesivă”. Șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksiy Danilov, nu împărtășește „panica” observată în Occident. El adaugă „nu văd niciun motiv pentru a afirma că un atac la scară largă” împotriva Ucrainei este în pregătire.
Care interpretare este mai aproape de realitate? Ambele, fără îndoială. Din noiembrie, semnele unei intervenții viitoare în Ucraina s-au înmulțit. Forța militară adunată la granițele țării, în oameni și materiale, este considerată mai mare ca calitate și cantitate decât la momentul întăririi anterioare, în primăvara lui 2021. Aproximativ o treime din grupările tactice ale armatei ruse ar fi fost transferate pe frontul în ultimele săptămâni. Informațiile occidentale au observat desfășurarea de spitale mobile și transportul de bărci, care ar putea fi folosite pentru a traversa Nipru, râul care taie Ucraina în două. Trupele ruse au fost mutate în Belarus, vecinul de nord al Ucrainei. Atacurile cibernetice au crescut recent, însoțite de declarații din ce în ce mai agresive din partea Kremlinului.
Rusia a lansat marți noi manevre militare, în sudul Rusiei, lângă Ucraina și în Crimeea anexată. În cele din urmă, Casa Albă consideră că revendicările lui Vladimir Putin în negocierile de la Geneva au fost atât de maximaliste și inacceptabile încât singurul lor scop a fost să fie respinse și să ofere un pretext pentru invadarea Ucrainei.
O operațiune de bluff
În schimb, dacă unii diplomați consideră improbabilă o invazie iminentă, este pentru că serviciile de informații nu observă nicio pregătire pentru această intervenție. Pe lângă faptul că numărul trupelor ruse din regiune, în jur de 120.000, este considerat insuficient pentru o ofensivă de amploare, aceasta din urmă ar fi prea riscantă pentru Kremlin, din punct de vedere politic, militar și economic. Mai ales că sentimentul pro-occidental din Ucraina, alimentat de acțiunile rusești ostile, este covârșitor în populație.
Însă principalul argument în favoarea prudenței este că Vladimir Putin, cel puțin a fost cazul până astăzi, nu avertizează dinainte când pregătește o intervenție militară în rândul vecinilor săi. Și că, față de ocupația totală, care este greu de ținut, preferă incursiunile limitate. Susținătorii acestei a doua lecturi a volatilității ucrainene cred mai mult într-o operațiune de bluff din partea lui Vladimir Putin, menită să extragă concesii de la occidentali și ucraineni. Să fie oare o coincidență că muribundul „format Normandia” - Rusia, Ucraina, Franța, Germania - care urma să aducă pacea, se reîntâlnește miercuri la Paris?
În ambele cazuri, Joe Biden crede, fără îndoială, că fermitatea și arătarea mușchilor vor contribui la restabilirea unui echilibru de putere mai favorabil cu Vladimir Putin, care pentru moment este stăpânul jocului. După retragerea sa dezastruoasă din Afganistan și ambiguitatea, chiar contradictorie a remarcilor sale despre criza ucraineană, impresia de slăbiciune pe care a dat-o acceptând să discute o nouă ordine de securitate europeană cu Rusia, fără europeni și fără Ucraina, el trebuie, fără îndoială, să-și restabilească imaginea.
Multe cărți în mână
Dar între invazia totală și neintervenție, președintele rus are multe cărți în mână pentru a-și atinge obiectivele, destabilizarea Ucrainei, slăbirea NATO și controlul fostului „apropiat” sovietic. Scenariile variază de la incursiunea rapidă în Marea Azov în câteva săptămâni, când tensiunea se va fi diminuat, până la organizarea de noi ostilități în estul țării, unde rușii îi susțin pe separatiști, prin noi atacuri cibernetice. Și doar Vladimir Putin va decide momentul și conținutul acțiunii.
Sursa: Le Figaro
