După ce s-au certat în fața camerelor, s-au acuzat reciproc de lipsă de respect și au suspendat temporar ajutorul militar, Donald Trump și Volodimir Zelenski au ajuns, în cele din urmă, la un consens: banii din mineralele Ucrainei pot face minuni acolo unde diplomația eșuează. Miercuri, administrația Trump și guvernul ucrainean au semnat un acord așteptat de luni de zile privind exploatarea resurselor naturale ale Ucrainei — un parteneriat care promite investiții, speranță și, bineînțeles, profituri. În lipsa unei garanții de securitate reale, rămâne de văzut dacă acest „fond comun” va ține tancurile rusești la distanță sau doar va deschide o nouă linie contabilă pe Wall Street, scrie New York Times
Acordul privind resursele minerale, semnat miercuri între Statele Unite și Ucraina, ar putea aduce sume considerabile într-un fond comun de investiții între cele două țări, menit să contribuie la reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia.
Totuși, resursele neexploatate ale Ucrainei, care fac obiectul acordului, vor necesita ani de zile pentru a fi extrase și pentru a genera profituri. Iar acestea s-ar putea să nu aducă averea pe care președintele Trump a susținut de mult timp că o vor genera.
Nu este încă clar cum va funcționa în practică acordul de nouă pagini, al cărui text a fost publicat joi de guvernul ucrainean. Deși administrația Trump și-a dorit ca Ucraina să își folosească bogățiile minerale pentru a rambursa ajutorul militar primit anterior din partea SUA, ideea de a trata acel ajutor ca datorie a fost eliminată din documentul final.
Acordul pare, de asemenea, să lase în mod deliberat deschisă posibilitatea ca Ucraina să adere, în cele din urmă, la Uniunea Europeană — un obiectiv care nu este respins nici de Statele Unite, nici de Rusia.
Cu toate acestea, acordul nu menționează nicio garanție de securitate — cerută de multă vreme de Ucraina pentru a împiedica o regrupare a Rusiei după un eventual armistițiu.
Chiar și așa, semnarea mult-așteptată a acordului pare să fi realizat un lucru care părea aproape imposibil în urmă cu două luni: l-a legat pe Donald Trump de viitorul Ucrainei.
„Acest acord transmite un semnal clar Rusiei că administrația Trump este angajată într-un proces de pace pe termen lung, centrat pe o Ucraină liberă, suverană și prosperă”, a declarat miercuri secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, la anunțarea acordului.
Analiștii au fost de acord, joi, că acest acord ar putea garanta implicarea personală a lui Trump în Ucraina, odată ce s-a asociat public cu proiectul.
„Este un om de afaceri — mereu face calculele”, a declarat Volodimir Fesenko, un important analist politic de la Kiev. „Mentalitatea sa antreprenorială îi influențează abordarea politică. Așadar, motivația sa din acest acord ar putea contribui la menținerea interesului american pentru Ucraina. Cum va funcționa în realitate, doar timpul ne va arăta.”
Parlamentul Ucrainei trebuie încă să ratifice acordul, lucru care se va întâmpla, cel mai probabil, în următoarele două săptămâni, potrivit declarațiilor unor deputați de joi dimineață. În cele din urmă, se pare că Ucraina a reușit să obțină o parte din ceea ce își dorea — dar nu tot. Absența unei garanții de securitate rămâne cea mai notabilă omisiune.
Semnarea acordului chiar în cea de-a 100-a zi de mandat a lui Donald Trump reprezintă cel mai recent episod al unei poziționări mereu fluctuante în privința războiului declanșat de Rusia prin invazia sa la scară largă în februarie 2022.
Donald Trump a dat vina în mod fals pe Kiev pentru declanșarea conflictului și a părut, în mai multe rânduri, mai apropiat de președintele rus Vladimir V. Putin decât de oricine din Ucraina. A pus constant sub semnul întrebării motivul pentru care Statele Unite au devenit principalul aliat al Ucrainei sub fosta administrație a președintelui Joseph R. Biden Jr. și nu și-a ascuns iritarea față de președintele Volodimir Zelenski și solicitările constante ale Kievului pentru sprijin militar suplimentar.
Punctul cel mai tensionat al relației dintre Ucraina și Statele Unite a fost atins pe 28 februarie, când Trump și Zelenski erau așteptați să semneze, în Biroul Oval, un acord privind împărțirea profiturilor din resursele minerale. Întâlnirea s-a transformat într-un fiasco: Donald Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat public pe Zelenski, care a fost brusc invitat să părăsească Casa Albă. Acordul nu a mai fost semnat, iar, în urma incidentului, administrația Trump a suspendat temporar ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina.
Cu toate acestea, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că își dorește să pună capăt războiului — promițând chiar în campanie că ar reuși acest lucru „în 24 de ore”. Ulterior, Trump a precizat că afirmația nu trebuia înțeleasă literalmente.
Totuși, pe măsură ce administrația Trump a continuat să preseze atât Rusia, cât și Ucraina să accepte un acord de pace — sau cel puțin un armistițiu de 30 de zile — Ucraina a încercat să se prezinte ca partea rezonabilă. Președintele Zelenski, care a lucrat intens la repararea relației cu administrația Trump după fiascoul din Biroul Oval, a fost primul care a acceptat ideea unui armistițiu necondiționat de 30 de zile; Vladimir Putin nu a făcut același gest.
Cu toate acestea, pentru Ucraina, acordul privind resursele minerale a reprezentat o oportunitate de a obține o formă de influență. Oficialii ucraineni și-au dorit cu disperare ca acordul să includă o garanție de securitate din partea Statelor Unite. În lipsa unei astfel de garanții, se temeau că Rusia ar putea încălca armistițiul — așa cum a mai făcut în trecut.
Donald Trump, însă, a declarat că existența unui fond comun de investiții cu Statele Unite reprezintă în sine o garanție de securitate — întrucât implicarea financiară directă a guvernului american și a companiilor americane în viitorul Ucrainei ar fi, în opinia sa, suficientă pentru a descuraja o nouă agresiune rusă.
În multe privințe, în ciuda tuturor ezitărilor și reconfigurărilor, acordul semnat miercuri, într-un cadru lipsit de fast, seamănă foarte mult cu cel care a eșuat în februarie.
Reacțiile în Ucraina au fost, joi, împărțite.
Vira Zhdan, 36 de ani, locuitoare a orașului Zaporojie — oraș aflat frecvent sub tiruri rusești — s-a declarat sceptică față de acord, spunând că acesta ar putea direcționa în mod nedrept profiturile din resursele Ucrainei către investitori americani. „Sunt capcane care se strâng în jurul nostru și ne trag țara într-o groapă tot mai adâncă”, a spus ea. „Noi trăim aici și acum, dar descendenții noștri vor fi cei care vor trebui să suporte consecințele. Acest acord va lăsa, fără îndoială, o amprentă majoră asupra lor.”
În schimb, Svitlana Mahmudova-Bardadyn, 46 de ani, din regiunea Sumî, aflată în apropierea graniței cu Rusia, s-a declarat optimistă. Ea speră că acordul va duce la mai mult sprijin american pentru Ucraina — inclusiv livrări de armament. „Sper că acest război la scară largă se va încheia, în sfârșit, și că lucrurile vor începe să se îndrepte pentru noi”, a spus ea.
