Potrivit Washington Post , Statele Unite își propun recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, o cerere majoră a lui Vladimir Putin, ca parte a unui acord de pace, lucru pe care președintele ucrainean a refuzat cu fermitate să facă. "Nu este nimic de discutat. Este împotriva Constituției noastre. "Acesta este teritoriul nostru ", a declarat marți Volodymyr Zelensky reporterilor la Kiev.
Oficialii ucraineni și europeni vor trebui să analizeze o propunere avansată în ritm accelerat de Statele Unite, care prevede recunoașterea anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și înghețarea actualei linii a frontului, ca parte a unui potențial acord de pace, potrivit mai multor surse apropiate discuțiilor diplomatice.
Aliații Ucrainei speră să obțină în schimb garanții de securitate și programe de reconstrucție pentru țara afectată de război, în schimbul unor posibile concesii teritoriale.
Potrivit a trei surse familiare cu situația, propunerile americane – prezentate săptămâna trecută Ucrainei, la Paris – includ recunoașterea oficială de către Washington a Crimeei anexate drept teritoriu rusesc și, eventual, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, în cadrul unui acord ulterior. În schimb, Moscova ar pune capăt ostilităților din Ucraina, într-un moment în care armata rusă are un avantaj semnificativ pe câmpul de luptă în ceea ce privește efectivele și armamentul.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat marți, în fața presei, că Ucraina nu va recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc, subliniind că acest lucru ar încălca Constituția țării. „Discuțiile despre Crimeea și alte teritorii ucrainene ajută Rusia să continue războiul, pentru că astfel nu se va putea ajunge rapid la un acord,” a spus el.
Un consilier al lui Zelenski a recunoscut că propunerile americane conțin și puncte acceptabile pentru Kiev, dar și elemente respinse. Un oficial occidental a calificat condițiile propuse și concesiile așteptate din partea Ucrainei drept „uluitoare”.
Un oficial din Departamentul de Stat a încercat să minimalizeze ideea că Washingtonul ar impune un fapt împlinit Kievului, însă nemulțumirea tot mai vocală a administrației Trump față de ritmul negocierilor a stârnit temeri în capitala ucraineană privind o posibilă deteriorare a relațiilor bilaterale. „Singurul lucru care pare să le mai fie permis ucrainenilor e să-și păstreze armata,” a spus un oficial american, sub protecția anonimatului.
Pe măsură ce negocierile se accelerează, iar oficialii americani amenință că vor abandona discuțiile în câteva zile, presiunea asupra Kievului se intensifică. Negociatorii francezi, britanici și germani, care joacă un rol tot mai activ, sunt așteptați să susțină cauza Ucrainei la Londra, cerând ca orice acord să includă garanții de securitate și programe de reconstrucție, eventual finanțate parțial din activele rusești înghețate.
Chiar și în cercuri oficiale europene și ucrainene se recunoaște că recucerirea teritoriilor controlate de Rusia este puțin probabilă în viitorul apropiat. În cel mai bun caz, speranțele se leagă de o încetinire a unui acord pripit care ar permite Moscovei să păstreze teritoriile ocupate și să scape de sancțiuni, fără a oferi în schimb beneficii semnificative Ucrainei.
„Există îngrijorarea că Trump pune presiune pe ucraineni și că nu e suficient de dur cu Rusia,” a declarat Mujtaba Rahman, director la firma de consultanță Eurasia Group. „Întrebarea esențială este acum: ce obține Ucraina în schimbul renunțării la o parte din teritoriul său?”
Proiectul de propunere americană, prezentat Ucrainei la Paris săptămâna trecută, a fost perceput de unii oficiali ca fiind o „ofertă finală” din partea Washingtonului, înainte ca administrația Trump să ia în calcul abandonarea procesului de pace.
Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că, în lipsa unor progrese rapide, președintele Donald Trump ar putea „merge mai departe”. Rubio a renunțat în ultimul moment să mai participe la discuțiile de la Londra, invocând motive logistice.
Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, nu va participa nici el la reuniunea de la Londra, însă urmează să efectueze, pentru a patra oară în ultimele săptămâni, o vizită la Moscova pentru a continua discuțiile. În schimb, Statele Unite vor fi reprezentate de trimisul prezidențial Keith Kellogg.
Trump a anunțat luni că va face publice detaliile propunerilor americane „în următoarele trei zile”. Oferta de la Paris, care include recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei, a fost formulată după o întrevedere de mai multe ore dintre Steve Witkoff și președintele rus Vladimir Putin. Una dintre persoanele implicate în proces a declarat că ideea de a recunoaște Crimeea drept teritoriu rusesc „fără a forța Ucraina să o accepte oficial” a venit de la Witkoff.
Departamentul de Stat a refuzat să comenteze pe marginea conținutului exact al propunerilor, menționând că „singurul document distribuit la Paris a fost o listă de opțiuni pentru discuții și feedback”.
Recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei ar reprezenta un șoc moral pentru Ucraina, dar controlul efectiv al Moscovei asupra peninsulei este de mult un fapt recunoscut de analiști militari și lideri politici. Încă din 2023, analiștii Pentagonului au transmis Congresului că recucerirea Crimeei pe cale militară este improbabilă.
Zelenski a recunoscut limitele actuale ale armatei ucrainene: „Nu avem suficiente forțe pentru a recuceri Crimeea. Trebuie să căutăm mijloace diplomatice.”
Liderii europeni încearcă acum să folosească influența lor pentru a înclina balanța în favoarea Kievului. Europa are câteva pârghii reale, inclusiv miliarde în active rusești înghețate, care pot fi folosite pentru reconstrucție sau oferite în schimbul unor concesii.
„Europenii chiar au cărți de jucat,” a spus Rahman. „Dacă doar SUA ridică sancțiunile, iar UE nu, beneficiile economice pentru Rusia ar fi minime.”
Un diplomat european implicat în discuțiile privind propunerile americane a declarat că „așteptările pentru progrese la următoarea rundă de negocieri sunt reduse”.
„Ucrainenii trebuie să decidă singuri dacă aceste condiții merită discutate,” a concluzionat el.
Abandonarea Crimeei – care găzduiește importantul port la Marea Neagră, Sevastopol – în mâinile Moscovei ar avea consecințe grave la nivel continental, avertizează experții.
„Crimeea este de o importanță strategică majoră pentru securitatea europeană, astfel că nu poate exista niciun interes al Europei în ca peninsula să ajungă sub un control rusesc permanent sau să fie recunoscută ca atare în dreptul internațional,” a declarat Stefan Meister, expert în cadrul Consiliului German pentru Relații Externe.
Anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a deschis calea pentru celelalte acte de agresiune împotriva Ucrainei: alimentarea conflictului din regiunile estice Donețk și Luhansk, urmată de invazia pe scară largă din 2022.
În primii ani ai războiului, soldații ucraineni se mobilizau sub sloganuri pline de speranță că „copiii noștri vor înota din nou în apele Crimeei”. Pentru multe familii despărțite de ocupația rusă de peste un deceniu, revenirea peninsulei sub control ucrainean rămâne o linie roșie – o cauză ce nu poate fi negociată.
„Dacă ceea ce relatează presa este adevărat, atunci este atât trist, cât și periculos,” a declarat marți, pentru Interfax-Ucraina, parlamentara Ivanna Klympuș-Țințadze. „Ar însemna că Statele Unite nu urmăresc, de fapt, o pace justă și durabilă, ci doar doresc să raporteze un fel de armistițiu temporar, obținut cu prețul unor concesii făcute agresorului – și să prezinte acest rezultat ca pe o mare realizare a Americii.”
Recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc ar constitui o lovitură majoră pentru moralul ucrainean. Totuși, dominația de facto a Rusiei asupra peninsulei este recunoscută de ani buni în analizele militare și politice occidentale.
Începând cu 2023, cei mai importanți analiști militari ai Pentagonului au redus semnificativ așteptările privind o eventuală recucerire militară a Crimeei de către Ucraina. În briefinguri clasificate prezentate congresmenilor americani, experții au avertizat că un astfel de scenariu este improbabil pe termen scurt sau mediu.
Președintele Zelenski nu a abandonat niciodată obiectivul de a readuce Crimeea sub control ucrainean, dar a vorbit deschis despre limitările militare ale țării sale.
„Nu avem suficiente forțe pentru a recuceri Crimeea,” declara el anul trecut în fața reporterilor. „Armata noastră nu are suficiente capacități. Trebuie să căutăm mijloace diplomatice.”
În ultimele săptămâni, liderii europeni au reușit să își facă simțită mai clar prezența în negocierile de pace – un progres față de primele contacte dintre echipa lui Trump și reprezentanții ruși, purtate în Arabia Saudită, fără implicarea Kievului. Acum, în Londra și dincolo de ea, europenii caută modalități de a folosi influența lor în favoarea Ucrainei.
Europa deține câteva atuuri importante, inclusiv miliarde de euro în active rusești înghețate, care ar putea fi returnate sau direcționate către programe de reconstrucție postbelică. Uniunea Europeană poate, de asemenea, să-și coordoneze politica de sancțiuni într-un mod care să amplifice presiunea asupra Moscovei.
„Europenii chiar au cărți bune de jucat,” afirmă Mujtaba Rahman, analist la Eurasia Group. „Dacă Rusia obține ridicarea sancțiunilor doar din partea SUA, fără un gest similar din partea UE, atunci câștigurile economice pentru Moscova vor fi minore.”
Un diplomat european implicat în discuțiile privind propunerile americane a declarat, sub protecția anonimatului, că nu se așteaptă la progrese semnificative în runda următoare de negocieri.
„Depinde de ucraineni dacă doresc sau nu să discute în acești termeni,” a spus diplomatul.
Dar acceptarea faptului că Crimeea – cu portul Sevastopol, de importanță strategică pentru întreaga regiune a Mării Negre – rămâne sub control rusesc ar avea consecințe profunde pentru securitatea europeană, atrag atenția specialiștii.
„Crimeea este atât de importantă strategic pentru securitatea Europei încât nu poate exista niciun interes legitim ca peninsula să intre, în mod permanent, sub controlul Rusiei sau să fie recunoscută oficial ca parte a Federației Ruse,” a conchis Stefan Meister, de la Consiliul German pentru Relații Externe.
