n pieţele publice din Madrid şi Barcelona, sute de persoane dansau de fericire, duminică, 24 mai. Alegerile municipale şi regionale din Spania au fost un adevărat seism politic. Ele marchează sfârşitul bipatismului care articulează instituţiile spaniole de la Tranziţia democratică (1975-1982), scrie Le Monde.
După patru ani la putere în Spania, Partidul Popular (PP, de dreapta, la putere), marcat de politicile de austeritate duse în timpul crizei şi de o succesiune de scandaluri de corupţie, se prăbuşeşte. PP a câştigat alegerile locale de duminică, însă a pierdut o serie de localităţi importante, în timp ce socialiştii au reuşit să recupereze o parte din electoratul pierdut la alegerile precedente.
PP pierde 40% dintre voturi comparativ cu 2011, permiţând Partidului Socialist Muncitoresc spaniol (PSOE) să obţină victoria în numeroase regiuni şi primării, în ciuda unei scăderi cu 12,5% a numărului de voturi.
Totodată, două partide recent înfiinţate au devenit a treia şi a patra forţă politică din Spania, obţinând consilieri locali şi parlamentari regionali în întreaga ţară.
Intrarea în forţă a partidului stângii radicale Podemos, şi a partidului de centru dreapta Ciudadanos, va obliga cele două mari partide să încheie acorduri cu noile formaţiuni, dacă vor să guverneze.
Deşi au câştigat alegerile, conservatorii de la Partidul Popular au pierdut în total 2.700.000 de voturi, faţă de anul 2011 şi majoritatea absolută în regiunile Madrid, Valencia, Castilla - La Mancha, Extremadura, Aragon şi Insulele Baleare.
După 24 de ani în care au guvernat capitala, popularii ratează acum Primăria Madridului.
La Barcelona, lista cetăţenească în fruntea căreia era Ada Colau, figură emblematică a Platformei Afectaţilor de Ipoteci (PAH) şi a mişcării „indignaţilor”, care regrupează Podemos, ecologiştii catalani şi activişti, a câştigat primăria cu o majoritate de 21 de consilieri municipali, în faţa naţionaliştilor de dreapta din Convergenţă şi Uniune (CiU, 20 de consilieri).
Pentru prima dată în istorie, oraşul catalan cel mai important ar putea fi condus de o femeie, fosta activistă din Platforma Afectaţilor de Ipoteci, Ada Colau.
„Indignaţii” ar urma să obţină, graţie probabilei abţineri a altor forţe politice, cheile capitalei catalane, cu un program centrat pe lupta contra inegalităţilor sociale şi a corupţiei.
Fosta judecătoare Manuela Carmena, în vârstă de 71 de ani, candidată a formaţiunii Ahora Madrid - "Acum Madrid" - ar putea fi, dacă primeşte sprijinul socialiştilor, viitorul primar al Capitalei.
Şi la Valencia, după aproape un sfert de secol, partidul condus de Mariano Rajoy a fost învins, iar viitorul edil ar putea fi de la coaliţia Compromis, sprijinit de celelalte formaţiuni de stânga.
