Așa cum mii de protestatari au ieșit în străzile din România pentru a spune „Nu” la o lege recent propusă împotriva „propagandei” LGBTQ , manifestând în semn de protest față de proiectul de lege, două femei au profitat de o neglijență a legilor stricte ale căsătoriei din țară pentru a își spune "Da", scrie CBSNews.
Pe 9 iulie – ziua celui mai mare Marș al Mândriei București din istorie – Evie și Gia s-au căsătorit la un oficiu de stare civilă din capitala României. A fost prima nuntă între două femei din România, unde căsătoriile între persoane de același sex sunt interzise.
„Am decis să facem asta în ziua Mândriei martie pentru că am crezut că este o zi de sărbătoare și protest pentru comunitatea noastră, iar căsnicia noastră a fost un pic din ambele”, a spus Evie, un inginer de software în vârstă de 37 de ani. Evie, care este transgender, nu și-a schimbat încă sexul pe actul de identitate eliberat de guvern, așa că căsătoria lor a fost recunoscută legal ca fiind între un bărbat și o femeie.
„Cred cu tărie că mai multă reprezentare în mass-media și a fi în public este unul dintre lucrurile care pot ajuta în mod semnificativ comunitatea LGBTQIA+ în acest moment”, a declarat Evie pentru CBS News. „În același timp, mulți oameni din comunitatea noastră nu își pot permite să facă asta din diverse motive, motiv pentru care cred că este și mai important pentru cei dintre noi care își permit – financiar, psihologic etc. – să fie afară și vocal.”
Ceremonia de nuntă a avut loc chiar înainte ca peste 15.000 de persoane să se adune la București pentru a apăra drepturile LGBTQ, în timp ce parlamentarii susțin noua lege care ar interzice orice discuție despre homosexualitate sau identitate de gen în aproape toate spațiile publice și private, inclusiv școli, locuri de muncă, internet și alte mijloace de informare în masă.
„Cred că este foarte important ca oamenii să realizeze că vizibilitatea nu este propagandă, ci mai degrabă este educație sau o reflectare corectă a realității”, a spus Gia, 35 de ani, consilier în dezvoltare personală și studentă la filozofie.
Șapte parlamentari din Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), partidul minorității etnice maghiare din România, au propus proiectul de lege în februarie. După ce a fost adoptat fără vot de Senatul României în mai și a primit sprijinul Comisiei Române pentru Drepturile Omului, proiectul de lege este de așteptat să fie votat în camera inferioară a parlamentului, Camera Deputaților, în cursul acestui an.
Ungaria, vecinul de vest al României, a adoptat o lege similară în iunie 2021 care interzice distribuirea de conținut considerat a promova homosexualitatea și schimbarea de gen către persoanele sub 18 ani în educația sexuală școlară, filme sau reclame TV. Activiștii LGBTQ au spus că atât proiectul de lege al României, cât și legea Ungariei sunt modelate după legislația anti-gay adoptată de Rusia în 2013. Legea respectivă interzice promovarea oricărei informații despre „relații sexuale netradiționale” către copii.
În iunie, parlamentarii ruși au propus extinderea legii țării pentru a se aplica atât adulților, cât și copiilor. Împingerea pentru legi și mai dure a alimentat „neliniște și teamă vizibilă în rândul comunității LGBT+ din Rusia”, a declarat Dilya Gafurova, șefa organizației ruse pentru drepturile LGBTQ CF Sphere, pentru CBS News.
Gafurova a spus că cererile de asistență juridică pentru organizație – în principal pe probleme de imigrare din partea persoanelor LGBTQ din Rusia – au crescut de aproape șase ori între februarie și iulie a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În plus, 4.700 de cereri de asistență psihologică au ajuns la linia lor telefonică în acest an. Ea a spus că gândurile de sinucidere în rândul persoanelor LGBTQ ruși devin „înfricoșător de comune”.
Printre alte preocupări din Rusia, Gafurova a spus că familiile LGBTQ cu copii și-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la viitorul copiilor lor.
În contextul atacului Rusiei asupra Ucrainei , ea a spus că rușilor queer care au un marcator de gen masculin pe pașapoarte le e tot mai frică de a fi recrutați în armată, atât pentru că nu vor să ia parte la război, cât și pentru că există transfobie și homofobie în armata rusă.
Liderii LGBTQ din România sunt îngrijorați că proiectul de lege le pune țara pe o cale similară.
„Considerăm că acest proiect de lege anti-LGBT este extrem de periculos, deoarece pune sub semnul întrebării principiile democratice de bază și statul de drept în România – este despre libertatea de exprimare, este despre protecția minorităților și în special a comunității LGBT”, a spus Vlad Viski, director executiv al MozaiQ, o organizație LGBTQ lider din România. „Dacă ar fi adoptat, acest proiect de lege ar aduce România mai aproape de Rusia și de regimul său nedemocratic și ar pune țara pe traiectorii Poloniei și Ungariei”.
„Ceea ce vedem în România în acest moment este încă un atac iliberal împotriva comunității LGBTQIA+”, a declarat Teodora Ion-Rotaru, director executiv ACCEPT, prima organizație neguvernamentală pentru drepturile omului din România. „Dar comunitatea și activiștii nu dau înapoi”.
Legea propusă a atras, de asemenea, opoziție internațională. Liderii Intergrupului LGBTI din Parlamentul European le-au cerut politicienilor români să susțină valorile UE prin respingerea legislației.
Senatorul american Tammy Baldwin, democrat și primul senator deschis gay al țării, s-a întâlnit cu liderii de la MozaiQ și ACCEPT pentru a discuta măsurile de reducere a discriminării în România. De asemenea, ea a făcut lobby la parlamentarii români să se opună proiectului de lege, despre care ea avertizează că va dăuna în mod inutil membrilor comunității LGBTQ, va încorda relațiile dintre SUA și România și poate provoca o fractură inutilă în coaliția care sprijină Ucraina.
Baldwin a declarat pentru CBS News că intenționează să se întâlnească cu ambasadorul României în SUA pentru a continua să pledeze împotriva proiectului de lege.
„Indiferent de locul în care locuiește cineva în lume, ei merită demnitatea de a trăi liber de discriminare în funcție de cine este și pe cine iubește”, a spus ea.
În timp ce homosexualitatea a fost dezincriminată în România din 2001, cuplurilor de același sex nu li se permite nici să se căsătorească, nici să se unească civile, iar persoanele transgender nu pot schimba sexul de pe actul de identitate fără a fi nevoite să depună acțiuni în justiție, deoarece nu există nicio acțiune administrativă pentru a realiza acest lucru.
Evie a spus că tocmai din cauza acestor restricții a putut să se căsătorească cu Gia, deoarece relația lor a fost considerată heterosexuală pe hârtie și i s-a permis să continue. Ea a numit-o „una dintre acele cazuri în care două greșeli fac un drept”.
Cuplul a declarat pentru CBS News că au suferit în continuare discriminarea la ceremonia lor, deoarece oficialul local care a efectuat-o a încercat să pună capăt procedurilor de mai multe ori. La un moment dat, oficialul a insistat ca Evie să-și schimbe rochia și să poarte îmbrăcăminte care să corespundă sexului menționat pe actul de identitate. Oficialul a mai spus că Evie și Gia nu au avut voie să facă nicio fotografie la ceremonie.
Evie a spus că a amenințat cu acțiuni în justiție, argumentând că nu există temeiuri legale pe care oficialul ar putea refuza să îi căsătorească. La scurt timp după aceea, Evie și Gia s-au căsătorit și au ales să își încheie sărbătoarea la Marșul Mândriei.
„Persoanele LGBT există”, a spus Gia. „Suntem fizicieni și chimiști, rockeri și hipioți, oameni de afaceri și artiști, profesori și studenți”.
Evie și Gia încă nu știu ce se va întâmpla cu statutul căsătoriei lor dacă și când Evie reușește să-și schimbe legal sexul. Până atunci, ei – împreună cu restul comunității LGBTQ din România – intenționează să continue să lupte pentru dreptul lor de a exista pur și simplu.
