Dacă ar cădea în mâini greșite? Expedierea masivă de arme occidentale către Ucraina a reaprins îngrijorarea cu privire la posibila deturnare a acestora, într-o țară despre care se știe că a fost un centru principal pentru traficul de arme la sfârșitul anilor 1990, scrie AFP citata de LeSoir
Risc de proliferare a armelor
„Există un risc foarte semnificativ legat de proliferarea armelor în Ucraina în acest moment, în special în ceea ce privește armele de calibru mic și armele ușoare, cum ar fi armele de foc”, subliniază Nils Duquet, directorul Institutului flamand pentru pace.
De la începutul ofensivei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie, mai multe țări occidentale, conduse de Statele Unite, au anunțat livrarea de arme grele și ușoare în sprijinul Kievului pentru a îl ajuta să se apere împotriva trupelor ruse.
Washingtonul a furnizat – printre altele – sute de „drone sinucigașe” Switchblade, 7.000 de puști de asalt, 50 de milioane de gloanțe și diverse muniții, rachete ghidate cu laser, drone Puma sau chiar radare anti-artilerie și anti-drone.
Totuși, dacă acest sprijin pentru Kiev este perfect „de înțeles”, este esențial să se evalueze „consecințele de securitate” ale unui astfel de transfer de arme, insistă Centrul Stimson, un think tank american.
„Am văzut în repetate rânduri cum armele menite să ajute un aliat într-un conflict au ajuns în primele linii ale câmpurilor de luptă neprevăzute, adesea în mâinile unor grupuri aflate în dezacord cu interesele SUA sau cele civile”, avertizează acest centru într-o notă publicată în martie.
„Acest lucru este valabil mai ales pentru armele de calibru mic și armele ușoare, care prezintă unele dintre cele mai mari riscuri de pierdere, deturnare către piața ilegală sau utilizare abuzivă”, adaugă el.
Ucraina, un centru pentru traficul de arme în anii 1990
Având în vedere istoria recentă a Ucrainei, riscul de diversiune este departe de a fi minim. După prăbușirea Uniunii Sovietice, multe arme ucrainene au fost într-adevăr redirecționate către alte țări și alte zone de conflict.
În 2014, invazia Ucrainei de către Rusia a fost însoțită de o nouă jefuire a stocului de arme și muniții ucrainene, în special în Est și în Crimeea.
În total, cel puțin 300.000 de arme de calibru mic și arme ușoare au fost jefuite sau pierdute între 2013 și 2015, potrivit proiectului de cercetare Small Arms Survey (SAS) al Institutului Absolvent de Studii Internaționale și de Dezvoltare din Geneva. De atunci au fost găsite doar 4.000.
Dar, spre deosebire de fluxurile spre exterior observate la căderea Uniunii Sovietice, traficul de după 2014 s-a concentrat mai ales în interiorul Ucrainei, alimentând piaţa neagră, potrivit SAS.
O explicație „s-ar putea afla în faptul că cererea de arme de calibru mic a rămas ridicată în Ucraina după 2015, ceea ce ar putea fi parțial legat de conflictul nerezolvat din estul țării și de anxietatea generală cu privire la condițiile de securitate locale”, spune cercetătorul Matt Schroeder.
Potrivit acestuia, „recuperarea acestor arme și eliminarea lor în mod corespunzător” va fi o adevărată „provocare”.
Lipsa de transparență
În Statele Unite, problema monitorizării utilizării finale a armelor trimise în Ucraina a fost ridicată cu îngrijorare încă din 2020 de către inspectorul general al Pentagonului.
De asemenea, ONG-urile au tras un semnal de alarmă, cum ar fi Centrul pentru Civili în Conflict (Civic), care indică o lipsă de „transparență cu privire la măsurile de atenuare a riscurilor sau de monitorizare pe care le-au luat Statele Unite și celelalte țări care trimit arme în Ucraina”.
Același vid în ceea ce privește „garanțiile obținute pentru a asigura protecția civililor în fața acestor transferuri gigantice”, consideră Annie Shiel de la Civic, care recomandă, printre altele, „adăugarea explicită a obligațiilor în materie de drepturile omului în condiţiile de vânzare" a armelor sau pentru "a se asigura că orice transfer de arme conţine proceduri solide de urmărire".
O sarcină considerată delicată după unii, chiar imposibilă. „Este o iluzie să credem că într-un context de război, putem controla armele care circulă”, a spus Nils Duquet care, deși „înțelege” sprijinul pentru Kiev, își face griji cu privire la consecințele pe termen lung.
În fosta Iugoslavie, „armele care au fost folosite în urmă cu treizeci de ani sunt încă folosite”, notează el. „Deci, aceste arme pe care le vedeți în Ucraina chiar acum, vor rămâne în regiune, în mâinile a tot felul de oameni, organizații criminale sau orice altceva.”
Fapt confirmat de unb ofițer superior francez, puțin speriat de această perspectivă. „Când vom vedea jafurile de bănci la Javelin (racheta americană), vom râde mai puțin”, a remarcat el pentru AFP.
Et si elles tombaient entre de mauvaises mains ? L'envoi d'armes occidentales en Ukraine ravive l'inquiétude sur leur possible détournement, dans un pays connu pour avoir été une plaque tournante de ce trafic #AFP ⤵️
— Agence France-Presse (@afpfr) May 21, 2022
✍️ @MarinePennetierhttps://t.co/oVu0BRQy51 pic.twitter.com/TIakIVLHAV
"Confirmation d’un haut gradé français, un peu effrayé par cette perspective. « Quand on verra des braquages de banque au (missile américain) Javelin, on va moins rigoler », fait-il remarquer à l’AFP." https://t.co/wlfOyWtmIH #Ukraine
— David GUADALUPE (@canalguada) May 21, 2022
