Acest acord constituie un „punct de cotitură istoric” care „va limita efectiv migrația ilegală în Europa”, a comentat cancelarul german Olaf Scholz, scrie Le Figaro.
Ambasadorii țărilor UE, reuniți miercuri, 4 octombrie, la Bruxelles, au convenit asupra unui text cheie pentru reforma politicii europene de migrație, depășind reticența Italiei, înainte de un summit al celor Douăzeci și Șapte de vineri în Spania.
Regulamentul în discuție are scopul de a organiza un răspuns european în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat UE, cum ar fi în timpul crizei refugiaților din 2015-2016. În special, face posibilă prelungirea duratei detenției migranților la frontierele externe ale blocului.
Compromis găsit
Acordul, anunțat de președinția spaniolă a UE, va trebui acum să facă obiectul unor negocieri cu Parlamentul European . Acest text, ultima parte din „Pactul privind azilul și migrația” al UE asupra căreia țările membre au trebuit să cadă de acord, a întâmpinat obiecții din partea Germaniei timp de câteva luni, din motive umanitare. La sfârșitul lunii septembrie a fost găsit un compromis pentru a obține undă verde de la Berlin, dar Italia și-a exprimat apoi dezacordul.
Aceste reticențe s-au concentrat pe rolul ONG-urilor care salvează migranții, potrivit unor surse diplomatice, Roma criticând Germania pentru finanțarea mai multor ONG-uri de ajutor în Marea Mediterană. Şeful guvernului italian Giorgia Meloni a cerut săptămâna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţii în ţările al căror pavilion îl arborează navele.
În cele din urmă, sa găsit un acord cu privire la formularea acestui punct, permițând atât Italiei, cât și Germaniei să se alăture textului. Austria, Slovacia și Cehia s-au abținut, în timp ce Polonia și Ungaria s-au opus, potrivit unei surse diplomatice. „Este un rezultat foarte pozitiv, un succes pentru Italia. Când Europa decide, trebuie să țină cont de opinia tuturor ”, a răspuns ministrul italian de externe Antonio Tajani.
Problemă de migrare aprinsă
Acordul asupra acestui text constituie un „punct de cotitură istoric” care „va limita efectiv migrația neregulamentară în Europa și va oferi ajutor durabil statelor precum Germania”, a comentat cancelarul german Olaf Scholz. Comisia Europeană și Spania, care deține președinția bianuală a Consiliului UE, au sperat la un acord înainte de summitul european care reunește vineri la Granada (sudul Spaniei) șefi de stat și de guvern și unde problema arzătoare a migrației va fi în centrul discuțiilor.
Paralizia acestei „reglementări de criză” a stârnit frustrare în cadrul UE, confruntată cu creșterea numărului de migranți la granițele sale externe și cu situația de pe insula italiană Lampedusa. Textul prevede, în cazul unui aflux „masiv” și „excepțional”, instituirea unui regim excepțional mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite.
Prelungește durata posibilă a detenției unui migrant la frontierele externe ale UE, până la 40 de săptămâni, și permite proceduri de examinare a cererii de azil mai rapide și simplificate pentru un număr mai mare de exilați (toți cei care provin din țări a căror rată de recunoaștere, adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este mai mică de 75%), pentru a îi putea trimite înapoi mai ușor. De asemenea, prevede o declanșare rapidă a mecanismelor de solidaritate față de statul membru care se confruntă cu acest aflux, în special sub formă de relocare a solicitanților de azil sau de o contribuție financiară.
„Standarde umanitare”
În iulie, majoritatea necesară pentru adoptarea acestuia nu fusese atinsă în rândul celor douăzeci și șapte, Germania s-a abținut în special din cauza opoziției Verzilor, membri ai coaliției de guvernământ, care au cerut ajustări pentru minori și familii. „Ne-am luptat cu succes pentru a preveni slăbirea standardelor umanitare minime, cum ar fi accesul la educație și asistență medicală (...)”, a declarat miercuri șefa diplomației germane, Annalena Baerbock.
Pentru a-i împinge pe cei 27 să cadă de acord asupra acestui regulament, Parlamentul European a întrerupt negocierile deja începute cu statele membre cu privire la alte două texte ale „Pactului privind azilul și migrația”, un pachet de aproximativ zece legi prezentat în septembrie 2020 de Comisie pentru consolidarea securității la frontierele externe.
Obiectivul declarat a fost ratificarea acestuia până la alegerile europene din iunie. Odată cu acordul ajuns miercuri, „acum suntem într-o poziție mai bună să ajungem la un acord asupra întregului Pact cu Parlamentul până la sfârșitul semestrului”, a asigurat chiar ministrul spaniol de Interne Fernando Great Marlaska.
Ungaria și-a reiterat ostilitatea: „Solicităm Bruxelles-ului să pună capăt imediat acestei politici de migrație, a cotelor de relocare obligatorii (...)”, a reacționat ministrul de externe Peter Szijjarto.
