Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis marţi că Notre-Dame, catedrala emblematică a Parisului, devastată de un incendiu uriaş izbucnit luni seara, va fi reconstruită în termen de cinci ani.
'Vom reclădi catedrala încă şi mai frumoasă şi vreau ca aceasta să se încheie peste cinci ani', a declarat preşedintele francez marţi seară, într-o scurtă alocuţiune televizată, la 24 de ore după incendiu.
/p>
'Incendiul de la Notre-Dame ne aminteşte că istoria noastră nu se opreşte niciodată şi că vom avea întotdeauna de depăşit încercări', a spus preşedintele, aducându-le un omagiu pompierilor, 'eroii' care au luptat cu flăcările timp de 15 ore.
'Ceea ce am văzut în această noapte, această capacitate de a ne mobiliza, de a uni pentru a învinge. În cursul istoriei noastre, am construit oraşe, biserici, multe au ars ... De fiecare dată, le-am reconstruit', a subliniat el.
Preşedintele Macron a lansat încă de luni seară o subscripţie naţională pentru reconstrucţia monumentului, până marţi după-amiază donaţiile anunţate depăşind 700 milioane de euro.
O reconstrucţie în cinci ani ar permite ca Notre-Dame să fie gata înaintea Jocurilor Olimpice care vor avea loc la Paris în 2024, relatează agerpres.ro.
Catedrala Notre-Dame din Paris, monument al arhitecturii gotice timpurii din Franţa, se află pe Ile de la Cite, insulă situată pe Sena, în inima Parisului, considerată leagănul antic al capitalei franceze.
A fost construită în secolul al XII-lea, pe locul unui alt lăcaş de cult, respectiv Catedrala Saint-Étienne, care, la rândul său, fusese întreţinută şi reparată pentru a putea rezista atât războaielor cât şi uzurii timpului, potrivit site-ului oficial al monumentului (http://www.notredamedeparis.fr).
Astfel, în secolul al XII-lea, sub domnia regelui Ludovic al VII-lea, episcopul Maurice de Sully propune construirea, pe acest amplasament, a unei noi catedrale, mai mare decât Saint-Étienne, conform noilor tehnologii arhitecturale care începeau să fie folosite, în stil ogival, numit în zilele noastre stil gotic.
Maurice de Sully a fost ales episcop de Paris la 12 octombrie 1160. La acel moment, Parisul se afla într-o puternică expansiune demografică şi dinamism economic, afirmându-şi importanţa în Regatul Franţei.
Era capitală politică a regilor capeţieni, mai ales sub conducerea regilor Filip I (1060-1108), Ludovic al VI-lea (1108-1137) şi Ludovic al VII-lea (1137-1180), şi centru economic şi de formare intelectuală.
Încă de la alegerea sa, episcopul Maurice de Sully a propus un răspuns pastoral, teologic şi spiritual la transformarea profundă a diecezei sale, prin reconstrucţia unei catedrale dedicate Fecioarei Maria (Notre-Dame), ceea ce implica însă demararea unui proiect urban gigantic.
Piatra de temelie a fost pusă în anul 1163, în prezenţa papei Alexandru al III-lea.
Primul arhitect care s-a ocupat de acest proiect rămâne anonim.
El a preluat din caracteristicile vechii catedrale, folosind, totodată, un plan pe patru nivele, sprijinite de tribune, cu bolţi mari şi cu accent pe liniile orizontale.
Secolul al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea au fost marcate de patru mari perioade de lucru, sub egida a patru arhitecţi diferiţi, şi ei rămaşi anonimi: 1163-1182, 1182-1190, 1190-1225 şi 1225-1250.
În această perioadă, au fost construite navele, apoi faţada, terminată în jurul anul 1200, şi turnurile, terminate în 1245.
În jurul anului 1250 a fost terminată şi faţada de pe latura nordică a transeptului (naos transversal care taie în unghi drept naosul principal al unei biserici, alcătuind cu acesta un plan în formă de cruce, potrivit dex).
Opt ani mai târziu a început construcţia faţadei de pe latura sudică, astfel că se poate considera că întreaga construcţie a catedralei a fost finalizată în anul 1345.
Aspectul său a fost însă afectat de-a lungul timpului, atât din cauza intemperiilor, cât şi a războaielor şi a Revoluţiei (1789-1799), ceea ce a necesitat numeroase intervenţii.
A cunoscut ample lucrări de restaurare în anii 1844-1864, sub coordonarea arhitectului Viollet-le-Duc, notează volumul ''Art et Histoire. Paris et Versailles'' (2001).
Catedrala este o capodoperă a stilului gotic. Impozantă şi majestuoasă, faţada catedralei este împărţită, pe verticală, prin pilaştrii, în trei părţi, iar pe orizontală, pe trei planuri, cel de la parter deschizându-se prin trei porţi, care se numesc, de la stânga la dreapta, ''Poarta Fecioarei'', ''Poarta Judecăţii'' şi ''Poarta Sfintei Ana''.
Fiecare dintre acestea este acoperită cu sculpturi complexe, reprezentând scene biblice şi din vieţile sfinţilor, notează volumele ''Franţa. Ghid complet'' (1993) şi ''Construcţii Monumentale'' (1989).
