Alegerile prezidențiale din România, programate pentru luna mai, atrag atenția la nivel european pe fondul unor tensiuni interne crescânde și al unei posibile reconfigurări a orientării geopolitice a țării. După anularea scrutinului din noiembrie din cauza temerilor privind ingerințe rusești, reluarea votului se desfășoară într-un climat politic tensionat, iar posibilele rezultate ale turului doi amenință să zguduie atât Uniunea Europeană, cât și NATO. POLITICO analizează principalele scenarii ale alegerilor și impactul pe care fiecare dintre ele l-ar putea avea asupra direcției viitoare a României.
POLITICO analizează toate datele privind cele mai probabile confruntări din turul doi al alegerilor prezidențiale, cu o lună înainte de un vot cu miză existențială. Toate privirile sunt îndreptate spre România.
Țara merge la urne pe 4 mai, în primul tur al unor alegeri prezidențiale controversate, după ce temerile privind o posibilă ingerință rusă au dus la anularea scrutinului inițial din noiembrie anul trecut.
Acum, după descalificarea ultra-naționalistului sprijinit de Moscova, Călin Georgescu, din alegerile reprogramate, George Simion, liderul formațiunii de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a urcat în fruntea sondajelor, într-un vot care ar putea zdruncina UE și NATO dacă Bucureștiul se abate de la parcursul său pro-european. Pentru moment, există patru candidați care — potrivit sondajelor (cu un important avertisment: acestea nu au anticipat ascensiunea fulminantă a lui Georgescu anul trecut) — au șanse reale să ajungă în turul al doilea, programat pentru 18 mai: Simion; candidatul partidelor aflate la guvernare, Crin Antonescu; independentul centrist Nicușor Dan; și fostul premier, acum naționalist, Victor Ponta. Fiecare dintre ei a fost cotat pe locul al doilea în diverse sondaje recente.
Iată ce s-ar putea întâmpla în fiecare dintre scenariile posibile pentru turul doi… inclusiv variantele care i-ar face pe oficialii de la Bruxelles să urmărească rezultatele de după canapea.
Simion vs. Nicușor Dan
Odată cu excluderea lui Georgescu din cursă, Simion s-a poziționat drept candidatul de referință pentru electoratul naționalist — cu un aparent succes. Cele 30 de procente din sondajele recente reprezintă aproximativ totalul voturilor obținute de Georgescu în noiembrie, plus propriul său bazin electoral.
Admirator declarat al premierului italian Giorgia Meloni, Simion se prezintă ca un agent al schimbării, iar partidul său AUR — care a pornit ca o mișcare anti-vaccin și a devenit între timp o forță politică majoră — ca o platformă în stil Trump. A promis că va adopta o poziție dură față de Bruxelles și că va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.
Simion este susținut în orașele mici și medii și în zonele rurale, precum și de alegători sub 45 de ani, cu venituri mici și medii și cu un nivel scăzut sau mediu de educație, afirmă Remus Ștefureac, analist politic și director al companiei de sondare Inscop Research. La fel ca Georgescu, care a obținut un sprijin important din partea votanților din diaspora, și Simion își propune să atragă voturile românilor din străinătate — segment care de regulă nu este inclus în sondajele din România. Electoratul lui Nicușor Dan, un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvați România (USR), dar candidează acum ca independent, este complet diferit: are o susținere solidă în București, unde este primar, și în marile orașe, dar mai puțin în zonele rurale. Deși Nicușor Dan are și el potențial de a atrage votul diasporei, este încă puțin cunoscut în afara Capitalei, ceea ce reprezintă „călcâiul lui Ahile”. „10% din populație nu știe cine este Nicușor Dan”, afirmă Ștefureac — un factor care l-ar putea costa într-un tur doi strâns împotriva lui Simion. Un sondaj CURS publicat luni îi dădea lui Simion un avantaj de 8 puncte procentuale într-un eventual tur doi: 54% față de 46% pentru Nicușor Dan.
Ștefureac avertizează că ne aflăm încă în faza incipientă a campaniei și că un tur doi cu miză emoțională și apel la o coaliție largă de alegători poate fi extrem de imprevizibil.
Simion vs. Antonescu
Crin Antonescu, soțul fostei comisare europene Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor aflate la guvernare: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și UDMR.
În acest scenariu, susținerea sistemului îi oferă un avantaj clar lui Antonescu, deoarece succesul în turul al doilea depinde de capacitatea de a atrage voturi dincolo de baza proprie. Însă are un dezavantaj semnificativ în rândul diasporei: între 5% și 7% dintre voturi provin din străinătate — voturi care tind să fie „anti-sistem”, potrivit lui Ștefureac.
Românii din străinătate l-au susținut masiv pe fostul președinte Klaus Iohannis, într-un vot de protest împotriva PSD. În noiembrie, Georgescu a atras voturile din diaspora spunând: „Sunteți acolo [în afară] din cauza unui guvern care nu a reușit să aducă prosperitate în România, iar voi ați fost nevoiți să vă lăsați familiile.”
Pentru moment, analiza lui Ștefureac indică o cursă strânsă între Simion și Antonescu în turul doi. Sondajul CURS îi dădea lui Antonescu un ușor avantaj: 52% la 48%.
În campania pentru accederea în turul doi, Antonescu a respins un sondaj care îl plasa pe Ponta pe locul al doilea, catalogându-l drept „un truc de campanie” menit să mobilizeze votanții anti-Simion și anti-Ponta în favoarea lui Nicușor Dan.
Simion vs. Ponta
Acesta este scenariul care înspăimântă cel mai mult mainstream-ul politic din România — și întreaga Europă.
Fost premier și fost lider PSD, Victor Ponta a fost forțat să demisioneze după incendiul din clubul Colectiv din 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupției endemice.
Candidează cu un discurs suveranist, „România pe primul loc”, promițând să oprească exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (rute esențiale pentru Kiev) pentru a-i proteja pe fermierii locali. A fost însă criticat după ce a recunoscut că a permis inundarea a patru sate românești de pe Dunăre pentru a salva capitala Serbiei, Belgrad, în 2014.
Ponta atrage în general votanți mai în vârstă din orașele mici și mediul rural. La fel ca Simion, încearcă să preia electoratul lui Georgescu. Săptămâna trecută, liderii USR și-au exprimat susținerea pentru Nicușor Dan, în detrimentul candidatei proprii, Elena Lasconi, într-o tentativă de a-l împiedica pe Ponta să intre în turul doi. Un duel Simion-Ponta ar fi un „scenariu toxic”, avertizează aceștia.
Deși ambii promovează un discurs naționalist și critic la adresa UE, Ponta ar putea fi perceput, în comparație cu Simion, drept un candidat „mai pro-european”, susține Ștefureac.
Simion a fost acuzat (acuzații pe care le-a negat în mod repetat) că s-a întâlnit cu agenți ruși. Este interzis în Republica Moldova și Ucraina din cauza apelurilor sale la „recuperarea teritoriilor istorice” și se opune sprijinului militar suplimentar pentru Ucraina. Totuși, în perioada premergătoare alegerilor, a început să denunțe Rusia lui Putin ca pe o amenințare majoră, apropiindu-se în schimb de mișcarea MAGA a lui Donald Trump.
Imaginea sa de „candidat pro-rus” l-ar putea costa, avertizează Ștefureac: potrivit unui sondaj recent, aproape 90% dintre români sprijină apartenența țării la UE și NATO.
România este una dintre cele mai mari țări din UE după populație, un stat-cheie pe flancul estic al Europei și NATO, și o forță militară importantă. O victorie a unui politician sceptic față de UE și NATO ar reprezenta un șoc pentru planurile blocului comunitar de a susține Ucraina în războiul cu Rusia.
Dacă cei doi ar ajunge în turul doi, ar fi o confruntare extrem de strânsă, potrivit lui Ștefureac.
Ponta vs. Antonescu
Cu Simion cotat în prezent la peste 30% din intențiile de vot, pare aproape sigur că va ajunge în turul doi. Așadar, scenariile fără el par mai degrabă exerciții de imaginație, dar ascensiunea de ultim moment a lui Georgescu din noiembrie demonstrează că nimic nu este bătut în cuie.
Ponta a condus PSD înainte să-și înființeze propriul partid, Pro România. A rămas cu un nucleu de susținători personali și cu o parte considerabilă din electoratul tradițional al PSD.
Atât Antonescu, cât și Ponta au un grad ridicat de atractivitate în rânduri largi de alegători, ceea ce le oferă șanse bune într-un tur doi, însă Ponta ar putea avea un avantaj prin capacitatea sa de a atrage votanții lui Georgescu și Simion, potrivit lui Ștefureac.
Ponta vs. Nicușor Dan
Sprijinul mai larg al lui Ponta i-ar putea aduce un avantaj și într-o confruntare cu Nicușor Dan, deși un astfel de scenariu este puțin probabil în acest moment.
Baza electorală a lui Nicușor Dan este încă relativ restrânsă. Decizia USR de a-l susține ar putea chiar să se întoarcă împotriva lui, întrucât o asociere strânsă cu acest partid de centru i-ar putea limita capacitatea de a atrage un electorat mai divers, afirmă Ștefureac.
Nicușor Dan vs. Antonescu
Dacă Nicușor Dan și Antonescu s-ar înfrunta în turul al doilea (un scenariu considerat improbabil în acest moment), ar concura pentru același tip de electorat.
Nicușor Dan este susținut de USR și de români educați, cu venituri mari, din marile orașe; Antonescu de electoratul partidelor de guvernământ din întreaga țară. Ambii ar fi nevoiți să convingă alegători noi, iar niciunul nu are un apel semnificativ la electoratul naționalist.
Sondajul CURS îl creditează pe Antonescu cu un ușor avantaj: 52% la 48%, în timp ce Ștefureac susține că cei doi ar putea fi la egalitate.
