O Europă competitivă și verde va necesita investiții de trilioane. Comisia Europeană estimează că până în 2030, Europa va avea nevoie de peste 1,5 trilioane de euro în fiecare an doar pentru a elimina emisiile de combustibili fosili din sistemele sale de energie și transport. Nimeni nu are un răspuns despre de unde vor veni acești bani, scrie o analiză Politico
Liderii UE sunt într-o fază grandilocventă, chiar și după standardele lor.
UE poate rămâne relevantă într-o lume a politicii marilor puteri în renaștere. Europa nu se va îneca în marea de bani publici pe care SUA și China îi aruncă industriilor futuriste. Putem aduna puterea militară și putem preveni catastrofa climatică. Putem dezvolta o economie verde.
Dar care este angajamentul pe care nu-l vei auzi? "Vom sparge pușculița pentru a ajunge acolo." Asta pentru că liderii UE știu cu toții: pușculița este deja în spartă în bucăți.
Joi, cei 27 de lideri ai UE se vor baza pe aceste obiective înalte la Bruxelles, proclamând un nou „acord” pentru a menține Europa relevantă din punct de vedere economic, în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a construi energie curată și industrii digitale pentru a rivaliza cu China, SUA și India.
Viziunea implică aspirații îndrăznețe (deși vagi) de a uni în continuare economiile, infrastructura și puterile financiare ale UE, astfel încât aceasta să poată concura pe scena globală. Și este vânduta ca un remediu necesar pentru bolile Europei.
Cu toate acestea, întrebarea care planează peste summitul de la Bruxelles - la care nimeni nu are un răspuns - este cum va plăti Europa pentru toate aceste ambiții și cum va lupta împotriva numeroaselor amenințări pe care le vede înghesuindu-se la ușa ei.
O Europă competitivă și verde va necesita investiții de trilioane de euro de-a lungul deceniilor. Iar banii publici vor fi necesari pentru a atrage capital privat, conform proiectului de concluzii de la summit. Dar capitalele UE se tem să dea Bruxelles-ului mai mulți bani, să-și asume datorii suplimentare sau să lovească oamenii cu taxe europene noi.
Recenta revizuire intermediară a bugetului său a UE a scos la iveală faptul că blocul rămâne fără numerar după ce s-a confruntat cu o pandemie globală, un război la ușa sa, costuri structurale ridicate ale energiei și scăderea greutății economice la nivel global. În plus, populația UE ar putea începe să scadă în acest deceniu, trăgând economia în jos cu ea.
Este o combinație care va amenința în mod inevitabil marile planuri ale Europei.
„Riscul mare este că nu vom avea suficienți bani deloc pentru tranziția ecologică”, a declarat fostul prim-ministru italian Enrico Letta pentru POLITICO înainte de a se întâlni cu liderii pentru a prezenta un raport privind competitivitatea UE. El a menționat că există puține prevederi pentru Acordul Verde al UE, după ce pachetul de 732 de miliarde de euro al blocului comunitar de recuperare a pandemiei se încheie în doi ani.
„Triunghi imposibil”
Acel Green Deal, pentru o mare parte din ultimii patru ani, prioritatea centrală a cheltuielilor blocului, concurează acum pentru atenție – și pentru bani.
Ucraina este disperată pentru mai mult sprijin financiar și militar din partea aliaților săi occidentali, deoarece se confruntă cu dificultăți pe câmpul de luptă. Cu un pachet de ajutor american blocat în Congresul SUA și Donald Trump punând din nou în pericol garanția de securitate a SUA, presiunea este asupra UE pentru a intensifica apărarea.
Dar Comisia Europeană, executivul UE la Bruxelles, estimează, de asemenea, că până în 2030, Europa va avea nevoie de peste 1,5 trilioane de euro în fiecare an doar pentru a elimina emisiile de combustibili fosili din sistemele sale de energie și transport.
Chiar și cea mai mare economie a Europei, Germania, caută noi fluxuri de venituri pentru a umple golurile bugetare.
„Europa este pe cale să se confrunte cu un fel de triunghi imposibil”, a spus Simone Tagliapietra, un membru senior al think tank-ului Bruegel din Bruxelles, specializat în energie și politică climatică. „Pe de o parte, vrem să accelerăm tranziția ecologică și să fim competitivi în timp ce facem asta, pe de altă parte, vrem să creștem cheltuielile pentru apărare. Și, pe de altă parte, vrem să fim conservatori din punct de vedere fiscal.”
Reprezentanții naționali la Bruxelles se întreabă deja cât de mult pot jefui din Green Deal pentru a construi armata blocului.
„Într-un fel, apărarea și acordul ecologic vor fi interese concurente pentru banii publici”, a spus un diplomat dintr-o țară din UE.
Un fond pentru „tehnologii strategice” – conceput inițial ca un motor al inovației în tehnologie curată – a fost redus de la 10 miliarde EUR la doar 1,5 miliarde EUR. Și apoi liderii UE au alocat fondurile rămase pentru cheltuielile de apărare.
Săptămâna trecută, Banca Europeană de Investiții le-a spus, de asemenea, miniștrilor de finanțe că va crește și va accelera împrumuturile pentru proiectele de apărare. Președintele băncii, Nadia Calviño, a insistat că prioritățile climatice ale instituției nu vor avea de suferit ca urmare.
UE ar trebui probabil să împrumute bani pentru apărare „pentru că este atât de grav”, a spus diplomatul. Dar pentru cheltuielile climatice, „sperăm că acolo putem obține bani de pe piață și nu trebuie să fie prea mulți bani publici”.
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a sosit marți la Bruxelles pentru a turna apă rece în aceste speranțe. „Nu putem lăsa totul în seama piețelor”, a spus el într-un discurs la Colegiul Europei.
Atât Letta, cât și Mario Draghi, un alt fost premier italian care lucrează și la un raport privind competitivitatea UE pentru Bruxelles, au emis declarații similare săptămâna aceasta.
Joi, Letta le va prezenta liderilor concluziile sale dintr-o investigație de luni de zile privind revigorarea competitivității și productivității europene. În raportul său, Letta a susținut o politică industrială la nivelul UE care să împiedice companiile europene să se mute în străinătate pentru a urmări miliardele de stimulente ecologice pe care le oferă SUA.
„Ne lipsește o strategie pentru cum să ținem pasul într-o cursă în continuă creștere pentru conducerea noilor tehnologii”, a spus Draghi într-un discurs la Bruxelles, marți.
Vechiul este din nou nou
Pe fondul finanțelor publice tensionate și al apetitului redus pentru datorii comune colectate de UE în ansamblu, sau pentru un nou fond de redresare în stil pandemic, Letta a susținut că doar un pilon de bani privat ar putea convinge țările mai frugale ale blocului să susțină fondurile la nivelul UE.
Franța crede că are răspunsul.
Parisul și alte capitale ale UE fac eforturi pentru a revigora așa-numita Uniune a Piețelor de Capital, un plan vechi de zece ani al Comisiei Europene de a folosi economiile europenilor pentru a stimula investițiile private în bloc. Ideea s-a chinuit să obțină acceptare, dar continuă să apară.
„Vom avea o dezbatere pentru a avea mai multe investiții publice, dar ideea este și să mergem pe două picioare”, a spus un oficial Elysée, menționând că finanțarea privată ar trebui să fie din ce în ce mai mult sursa secundară de finanțare pentru planurile ecologice ale UE.
Dar țările mai mici cu piețe financiare semnificative, cum ar fi Olanda, Luxemburg și Irlanda, se tem că planul ar însemna dominația Parisului și Berlinului, potrivit altor doi diplomați europeni.
Întâlnirea de joi este doar un prim pas într-o discuție mai lungă cu privire la modul de finanțare a provocărilor care așteaptă blocul, au recunoscut înalți diplomați și oficiali UE. Dar sentimentul de urgență de a opri economia Europei să nu se înece este din ce în ce mai acut.
„Se simte un pic ca Titanic”, a spus un alt diplomat al UE. „Nava se scufundă și ne certam cine va fi în clasa întâi și cine va fi în clasa a doua. Poate ar trebui să evităm ca nava să se scufunde cu totul.”
