Paris: munții de gunoi se ridică într-o ultimă rezistență împotriva schimbării legii pensiilor din Franța

16 Mar 2023
Paris: munții de gunoi se ridică într-o ultimă rezistență împotriva schimbării legii pensiilor din Franța

Un proiect de lege care ridică vârsta de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, ar putea fi aprobat săptămâna aceasta, în ciuda protestelor, inclusiv a unei greve a gunoierilor din Paris, scrie NewYorkTimes

Mormane de deșeuri alimentare îngrămădite în vederea Turnului Eiffel. Coșuri de gunoi pline pe micile străzi pietruite. Malul Senei înconjurat de mormane de gunoi.

De mai bine de o săptămână, gunoierii din anumite părți ale Parisului și din alte orașe din Franța sunt în grevă, protestând împotriva planului președintelui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare la 64 de ani, de la 62 de ani.

Deșeurile care se ridică în grămezi insalubre, unele mai înalți decât pietonii care încearcă să le evite, sunt un simbol mirositor, visceral, al indignării populare față de planul guvernului. De asemenea, servesc ca o reamintire fizică a greutății profesiilor care nu sunt potrivite pentru bătrânețe, spun gunoierii.

„Puteți vedea munca noastră în tot Parisul”, a spus Alain Auvinet, 55 de ani, păzind incineratorul de gunoi de la marginea de vest a orașului, unde a lucrat timp de 35 de ani. „Am organizat proteste uriașe. Guvernul nu a ascultat. În schimb, ne-a aratat degetul. Acesta este ultimul nostru mod de a ne respinge.”

După două luni de dezbateri politice, proteste ample în toată țara și greve, decizia finală privind sistemul de pensii al Franței este probabil să fie luată în această săptămână. Miercuri, pe fondul protestelor zgomotoase din toată țara, o comisie mixtă de parlamentari din ambele camere parlamentare a elaborat o versiune comună a propunerii de lege, care va fi prezentată joi Senatului și Adunării Naționale pentru aprobarea finală.

Întrebarea care se profilează este dacă Macron a strâns suficient sprijin din afara partidului său politic centrist pentru a asigura votul în Adunarea Națională, unde aceasta nu mai deține o majoritate puternică. Dacă nu, următoarea întrebare este dacă prim-ministrul Élisabeth Borne și-ar folosi în schimb puterea constituțională pentru a forța proiectul de lege să devină lege fără vot, expunând guvernul unei moțiuni de cenzură.

Membrii guvernului au considerat că „au fost îndeplinite condițiile” pentru ca majoritatea să aprobe proiectul de lege, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al acestuia, Olivier Véran. Guvernul nu se gândește să folosească forța constituțională alternativă, a spus el, „dar nici noi nu ne gândim să renunțăm la planurile noastre de reformă a pensiilor”.

Oricum, puțini se așteaptă ca la sfârșitul săptămânii sa vadă Franța păstrând vârsta de pensionare de 62 de ani.

„Susțin greviștii”, a spus Dawoud Guenfoud, privind un traseu de slalom printre coșuri de gunoi pline care acoperă trotuarul în afara magazinului de decorațiuni și cadouri pe care îl administrează lângă Place de la Madeleine. „Dar, cred că reforma va trece”.

Francezii se bucură de unul dintre cele mai generoase sisteme de pensionare din Europa. Construit după cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte a lăudatului sistem de protecție socială al țării, programul complex de pensii oferă ceea ce mulți consideră o a treia etapă de aur - și lungă - a vieții, pentru a explora pasiunile, a se bucura de nepoți și a face voluntariat în timp ce se bucură de un nivel de trai egal sau mai bun decât populația generală. După cum susțin mulți muncitori precum gunoierii, este văzut și ca un moment pentru a vă recupera după o viață de muncă grea.

Guvernul lui Macron susține că vârsta de pensionare trebuie mărită pentru a menține sistemul solvabil. Lucrătorii actuali și angajatorii lor plătesc pentru pensiile pensionarilor, dar cu oamenii care trăiesc mai mult și numărul pensionarilor în creștere, sistemul se confruntă cu deficite pe termen lung.

Dar chiar și organismul oficial însărcinat cu monitorizarea sistemului de pensii al Franței a recunoscut că nu există o amenințare imediată de faliment, iar sindicatele și oponenții de stânga l-au acuzat pe Macron că ignoră alte modalități de creștere a finanțării, inclusiv impozitele pentru cei bogați.

De la început, sondajele de opinie au arătat că o mare și relativ neclintită majoritate a francezilor se opun schimbării. Milioane s-au revărsat în stradă pentru opt marșuri naționale de protest.

În timp ce cele opt sindicate de conducere ale țării s-au unit într-o demonstrație relativ rară de unitate pentru a se opune schimbării, până acum au puțin de arătat pentru acțiunile lor. Macron a refuzat să se întâlnească cu ei săptămâna trecută, argumentând că nu vrea să ocolească dezbaterile parlamentare.

Miercuri, au avut loc manifestații în orașele din Franța pentru a-și exprima opoziția finală față de proiectul de lege.

„Nu este așa cum mă așteptam să arate Parisul”, a spus Martina Stengina, 18 ani, o studentă din Germania, coborând dintr-un taxi și manevrându-și valiza roșu aprins în jurul unui amestec de gunoi întins în mijlocul străzii unde închiriase un apartament. „Sper doar că acest lucru nu va aduce șobolani”, a spus ea, în timp ce una dintre prietenele ei a pozat pentru un selfie în fața coșului de gunoi.

Georgina Pillement, în vârstă de 32 de ani, se uită la mormanele de gunoi din afara clădirii sale de birouri, lângă Place Vendôme, în timpul unei pauze de fumat.

„Franța ar trebui să fie un lider în ecologie”, a spus doamna Pillement, care lucrează la o firmă de investiții ecologice. „Jocurile Olimpice sunt la doar un an distanță. Acest lucru mă face puțin îngrijorată.”

Muncitorii au intrat în grevă în urmă cu mai bine de o săptămână în orașe din întreaga țară, inclusiv Le Havre, Nantes, Antibes și Rennes. În Paris, aproximativ jumătate din oraș a fost afectat, de la elegantul arondisment al 16-lea, până la inima intelectuală istorică a orașului din Cartierul Latin și zonele rezidențiale ale clasei muncitoare din est.

Miercuri, aproximativ 7.600 de tone metrice de gunoi au rămas necolectate pe stradă, potrivit primăriei din Paris. Sunt în greva și lucrătorii de la toate cele trei incineratoare care ard gunoaiele din oraș.

Savurând șansa de a redirecționa furia, unii miniștri ai guvernului național au atacat-o pe primarul socialist, Anne Hidalgo, și pe administrația orașului Paris, care a atârnat două pancarte pentru susținerea mișcării de protest în fața primăriei sale ornamentate, pentru că nu a ridicat gunoiul.

Viceprimarul Emmanuel Grégoire a răspuns spunând că guvernul domnului Macron este responsabil. El și-a exprimat simpatia pentru lucrătorii de gunoi care au o speranță de viață mai mică decât directorii de afaceri, spunând încă doi ani de muncă „contează foarte mult”.

„Cel mai bun mod de a-i aduce înapoi la muncă este să retragi proiectul de lege pentru reforma pensiilor”, a spus el.

Puțini oameni cred că asta se va întâmpla. Se așteaptă ca guvernul să-și forțeze planul, oricât de nepopular.

„Nu mai conduci; nu mai căutați să obțineți consimțământul poporului”, a declarat François Ruffin, un deputat de extremă stângă al partidului France Insoumise, în timpul unei sesiuni de întrebări în cadrul Adunării Naționale, marți. „Să zdrobești o democrație pe care ar trebui să o vindeci; deteriorați o țară care trebuie reparată.”

Doamna Borne, premierul, a răspuns că guvernul său a consultat deja pe scară largă și se aștepta la sprijinul unei majorități care „crede în sistemul de pensii” și „dorește să garanteze că tinerii vor beneficia de acesta”.

Dacă proiectul de lege devine lege, nu este clar dacă protestele uriașe vor continua și ce ramificații pe termen lung ar avea, dacă ar exista, pentru Macron și guvernul său.

Unii analiști politici prevăd că protestele se vor risipi, dar că o amărăciune îi va determina pe alegători să pedepsească partidul lui Macron, mai întâi la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

„Oamenii nu se vor mobiliza pentru o lege care a fost deja votată de Parlament, deoarece lucrătorii francezi recunosc legitimitatea Parlamentului care rezultă din votul universal”, a spus Guy Groux, sociolog la Sciences Politiques. „Cel mai probabil rezultat este că sindicatele vor spune: 'Dacă legea va fi adoptată, vor exista repercusiuni politice la urne'”.

Dar faptul de a promova proiectul de lege fără vot – deși constituțional – li se pare multora ca fiind nedemocratic. „Va fi grav lipsit de respect față de ceea ce se întâmplă în stradă și față de ceea ce crede opinia publică”, a declarat Philippe Martinez, șeful sindicatului de extremă stânga CGT, miercuri. Lucrătorii săi intenționau să continue lupta, a spus el.

Mulți văd schimbarea planificată ca o amenințare la adresa modului lor de viață și a valorilor lor.

„Franța este o țară solidară. Pierdem asta, puțin câte puțin”, a spus domnul Auvinet, de la incinerator, care dorește să se pensioneze anticipat la 57 de ani, la fel ca majoritatea gunoierilor în sistemul actual din Franța. Conform planului guvernului, acea vârstă ar fi împinsă treptat la 59 de ani.

Stând lângă el înaintea unui incendiu izbucnit într-un recipient metalic în afara incineratorului latent din Issy-les-Moulineaux, colegul său Vincent Pommier, în vârstă de 27 de ani, a fost de acord: „Credem în viață, nu în supraviețuire. Nu suntem numere. Nu suntem animale.”

 

Alte stiri din Externe

Ultima oră