Lumea de astăzi este modelată de „multipolarizare” – pe măsură ce hegemonia SUA scade, noile puteri emergente devin din ce în ce mai influente asupra problemelor globale cheie – potrivit unui nou raport de 151 de pagini al Conferinței de Securitate de la Munchen, scrie Anadolu
- În timp ce puterea în creștere a puterilor emergente oferă speranță pentru o ordine internațională mai justă și mai pașnică, rivalitatea, polarizarea și acțiunile unilaterale crescânde riscă să creeze „o lume mai conflictuală” fără reguli comune și cooperare multilaterală eficientă, avertizează raportul.
- Un sondaj al Conferinței de Securitate de la Munchen dezvăluie că majoritatea cetățenilor din țările industrializate occidentale își exprimă îngrijorarea cu privire la ordinea multipolară în curs de dezvoltare, temându-se că va crește dezordinea și conflictul.
- Majoritatea țărilor BRICS văd schimbarea optimist, văzând-o ca pe o cale către o lume mai dreaptă, mai dreaptă și pașnică.
Lumea intră într-o eră de tensiuni sporite și incertitudine, pe măsură ce trece de la unipolaritatea condusă de SUA la multipolaritate, potrivit unui nou raport al Conferinței de Securitate de la München.
Raportul de securitate de la München 2025, care urmează să fie lansat oficial înainte de conferința din această săptămână, notează că, deși viitorul rămâne neclar – indiferent dacă este dominat de rivalitatea SUA-China sau evoluează într-un sistem multipolar mai larg – procesul de „multipolarizare” continuă să câștige avânt.
„Sistemul internațional de astăzi prezintă elemente de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate și nonpolaritate. Cu toate acestea, o schimbare continuă a puterii către un număr mai mare de state care luptă pentru influență este clar vizibilă”, se arată în raport, subliniind influența în creștere a națiunilor BRICS și a puterilor regionale precum Turcia și Qatar.
Potrivit autorilor, multipolarizarea nu este evidentă doar în influența crescândă a puterilor emergente, ci și în extinderea diviziunilor ideologice, deoarece valorile liberale își pierd dominația atât în interiorul națiunilor, cât și în sistemul global.
„Liberalismul politic și economic, care a modelat perioada unipolară post-Război Rece, nu mai este singurul joc din oraș. Este tot mai contestată din interior, așa cum demonstrează ascensiunea populismului naționalist în multe democrații liberale”, se arată în raport.
„Dar este contestată și din exterior, așa cum se dovedește într-o bifurcare ideologică în creștere între democrații și autocrații, precum și în apariția unei lumi în care modele de ordine multiple coexistă, concurează sau se ciocnesc”, adaugă acesta.
Raportul sugerează că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea accelera această schimbare, semnalând sfârșitul „Pax Americana”. Acesta observă că Trump consideră ordinea internațională actuală ca fiind nefavorabilă și probabil că ar acorda prioritate intereselor SUA și izolării Chinei, potențial încordând relațiile cu aliații.
Percepții diferite ale multipolarității
Pe măsură ce lumea trece de la unipolaritatea condusă de SUA la multipolaritate, percepțiile diferă puternic între cetățenii națiunilor industrializate occidentale și cei din puterile emergente din Sudul Global, potrivit raportului.
Un sondaj al Conferinței de Securitate de la München a constatat că majoritatea respondenților din țările G7 privesc schimbarea cu îngrijorare, temându-se că ar putea crește dezordinea și conflictul, îngreunând ajungerea la acorduri globale.
Când a fost întrebat dacă o ordine multipolară ar aduce o lume mai pașnică, sondajul a dezvăluit sentimente negative în țările G7: Franța a arătat un acord net cu minus 7% (însemnând cu 7% mai mulți respondenți în dezacord decât au fost de acord), Germania minus 9%, Italia minus 11% și Japonia a arătat cel mai puternic scepticism la minus 20%,
În schimb, majoritățile din țările BRICS au văzut multipolaritatea ca pe o cale către o lume mai dreaptă, mai dreaptă și pașnică. Sondajul a constatat că majoritatea respondenților din China, India, Africa de Sud și Brazilia au considerat că un sistem multipolar ar răspunde mai bine preocupărilor țărilor în curs de dezvoltare.
Întrebați dacă „o lume multipolară ar aborda mai bine preocupările țărilor mai slabe/în curs de dezvoltare”, respondenții au fost ferm de acord: China (+50% mai mulți respondenți sunt de acord decât nu sunt de acord), Africa de Sud (+45% acord net), India (+44% acord net) și Brazilia (+35% acord net).
Raportul notează, de asemenea, că a doua președinție a lui Trump ar putea accelera și mai mult multipolarizarea. Acesta susține că abordarea lui Trump – acordând prioritate intereselor SUA în detrimentul cooperării globale – ar putea tensiona alianțele, în special în Europa.
Revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă ar putea accelera și mai mult multipolarizarea, se arată în raport. Acesta susține că abordarea lui Trump – acordând prioritate intereselor SUA în detrimentul cooperării globale – ar putea încorda și mai mult relațiile cu aliații tradiționali, ceea ce poate duce la consecințe semnificative pentru Europa.
Riscuri tot mai mari ale unei lumi conflictuale
Raportul de 151 de pagini a subliniat că, deși o lume mai multipolară oferă o promisiune semnificativă pentru o ordine mai justă și mai pașnică, ar putea, de asemenea, inversa progresul din cauza competiției și polarizării, ceea ce ar putea îngreuna prevenirea conflictelor și abordarea provocărilor globale.
Acesta avertizează că tendințele recente - inclusiv creșterea acțiunilor unilaterale ale marilor puteri și cheltuieli record pentru apărare - sporesc îngrijorările că efectele negative ale multipolarității ar putea domina, declanșând potențial tensiuni geopolitice și conflicte crescute între centrele de putere rivale.
„În fața ochilor noștri, vedem materializarea scenariului negativ al unei lumi mai multipolare – o lume mai conflictuală, fără reguli comune și cooperare multilaterală eficientă”, se arată în raport.
„În loc să genereze beneficii globale mai incluzive, vine cu o fragmentare care micșorează proverbiala plăcintă globală, declanșând potențial dinamica „pierde-pierde”, în care toată lumea va fi mai rău pe termen lung”, avertizează acesta.
Abordând aceste preocupări tot mai mari, președintele Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Christoph Heusgen, a avertizat că, fără reguli comune, multipolarizarea ar putea duce la creșterea dezordinii globale și a subliniat importanța respectării normelor internaționale pentru a preveni noile tensiuni într-o lume din ce în ce mai complexă.
„Dacă dorim să păstrăm un teren comun într-o lume formată de mai mulți actori și polarizare în creștere, cu toții trebuie să ne angajăm din nou față de acele reguli stabilite în Carta Națiunilor Unite și în Declarația Universală a Drepturilor Omului cu care toată lumea a fost de acord”, a spus el. „O lume multipolară nu trebuie să devină o lume în care fiecare pol acționează după bunul plac și nici în care statul de drept este subminat atât la nivel internațional, cât și acasă”, a adăugat el.
Conferința de securitate de la München, unde vor fi discutate concluziile raportului, începe pe 14 februarie, reunind lideri mondiali, miniștri de top, oficiali și experți în securitate din întreaga lume. În timpul conferinței de trei zile, vicepreședintele SUA JD Vance, cancelarul german Olaf Scholz, secretarul general al NATO Mark Rutte și șeful politicii externe a UE Kaja Kallas vor ține discursuri. Printre vorbitori suplimentari se numără ministrul de externe al Regatului Unit David Lammy, ministrul italian de externe Antonio Tajani și ministrul canadian de externe Melanie Joly. Organizatorii se așteaptă să participe la aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și lideri ai marilor organizații internaționale.
