Franța se află în centrul unei controverse aprinse în România, după ce Parisul a fost acuzat de ingerință în alegerile prezidențiale. Ambasadorul francez la București, Nicolas Warnery, denunță o „campanie sistematică de dezinformare” menită să afecteze imaginea Franței, într-un context marcat de tensiuni geopolitice. Asistăm la o campanie sistematică, cu erori și minciuni, menită să ne prejudicieze”, a declarat ambasadorul joi, vizibil surprins de intensitatea atacurilor. Vizitele diplomatice, poziționările publice ale oficialilor francezi și chiar activitatea militară sub egida NATO au fost interpretate de susținătorii naționaliști ca semne ale unei implicări străine inadmisibile, scrie Le Parisien
Ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery, denunță o „campanie sistematică” a extremei drepte românești menită să discrediteze Parisul. Declarațiile sale vin în contextul acuzațiilor tot mai virulente de ingerință franceză în alegerile prezidențiale din România, acuzații amplificate de dezinformarea online, pe fondul unei campanii desfășurate în paralel de Kremlin.
„Asistăm la o campanie sistematică, cu erori și minciuni, menită să ne prejudicieze”, a declarat ambasadorul joi, vizibil surprins de intensitatea atacurilor. Potrivit lui Warnery, aceste atacuri continuă chiar și după scrutinul anulat și servesc intereselor Rusiei, care vizează Franța din cauza sprijinului său ferm pentru Ucraina.
Acuzațiile la adresa Franței s-au intensificat după anularea rară a alegerilor de către Curtea Constituțională, în urma avansului candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu. Prezența și declarațiile diplomaților francezi, vizitele în instituții-cheie românești și presupusul sprijin pentru candidatul pro-european Nicușor Dan au fost interpretate drept dovezi de amestec în politica internă românească.
Acuzațiile au culminat cu afirmația fondatorului Telegram, Pavel Durov, potrivit căreia Franța i-ar fi cerut să reducă la tăcere vocile conservatoare din România. În ciuda dezmințirilor oficiale, inclusiv ale ambasadorului Warnery, un val de suspiciuni persistă în spațiul public, alimentat de retorica naționalistă și de tensiunile din ce în ce mai mari în relația București–Paris.
În discursurile lui Călin Georgescu, exclus din noul scrutin din luna mai, la fel ca în sloganurile manifestanților săi, Franța devine o țintă. Acțiunile ambasadorului sunt analizate cu minuțiozitate.
Vizita acestuia, în martie, la sediul Curții Constituționale i-a atras acuzații de complicitate. „Am mers să-l întâlnesc pe președintele Curții în cadrul pregătirii unui congres care a reunit aici, în luna mai, 35 de curți francofone”, explică el.
Scenariul se repetă cu ocazia unor deplasări în provincie, la o cameră de comerț locală și la firme franceze. „O activitate normală pentru un diplomat”, susține Nicolas Warnery.
I se reproșează că ar fi dat indicații de vot în favoarea primarului pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, susținut de Emmanuel Macron, în detrimentul candidatului naționalist George Simion.
În ajunul turului al doilea, suveranistul s-a deplasat la Paris și l-a atacat personal, în emisiuni televizate difuzate în Franța, pe reprezentantul diplomatic al Franței la București, vorbind de asemenea cu virulență despre un Macron „dictator”.
Și fondatorul Telegram se implică
În ziua alegerilor, 18 mai, fondatorul aplicației Telegram, Pavel Durov, a lansat o bombă mediatică pe platforma sa: Franța i-ar fi cerut „să reducă la tăcere vocile conservatoare din România”.
Inculpat în Franța pentru complicitate la activități criminale, acesta a denunțat, în zilele următoare, și rolul șefului serviciilor secrete externe franceze, Nicolas Lerner.
„Directorul DGSE (Direcția Generală de Securitate Externă) nu a venit în România”, afirmă ambasadorul, după mai multe dezmințiri formulate deja atât de Paris, cât și de București.
Zvonul nefondat al unei eventuale lovituri de stat a militarilor francezi
El respinge și teoria care a circulat pe rețelele sociale potrivit căreia cei 1.200 de militari francezi desfășurați în România sub egida NATO ar fi pregătit o lovitură de stat în cazul unei victorii a extremei drepte la prezidențiale.
„Aceasta nu este în niciun caz misiunea militarilor noștri, care se află aici pentru a apăra România, aflată în prima linie încă de la începutul războiului din Ucraina vecină”, subliniază ambasadorul.
Această agresivitate continuă și după înfrângerea candidatului George Simion, a cărui contestație a fost respinsă. Ambasadorul regretă „impactul asupra imaginii Franței”, o țară care are legături istorice și culturale profunde cu România.
