Cu mai puțin de două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, pe 8 decembrie, Curtea Constituțională a anulat votul pe motiv de suspiciune de ingerință rusă. O măsură fără precedent, puternic contestată de marea tabără de dreapta, scrie revista franceza Valeurs Actuelles
Până în seara zilei de 24 noiembrie, primul tur al alegerilor prezidențiale din România, numele lui „Călin Georgescu” abia a fost pomenit de presă, iar candidatul a fost rar invitat în dezbateri. Descoperirea electorală a acestei necunoscute complete pe scena internațională trezește imediat suspiciuni de ingerință rusă, în special pe platforma TikTok, unde câștigătorul primului tur și-a desfășurat cea mai mare parte a campaniei.
„Prieteni, este Sfântul Nicolae, iar astăzi statul român a luat democrația și a călcat-o în picioare”, acuză Georgescu pe canalul său de Youtube în urma deciziei istorice a Curții Constituționale, cu două zile înainte de turul doi, de a anula întregul proces electoral și îl amână la o dată ulterioară. A doua zi după anunțul lor, autoritățile române au desecretizat documente pe care le consideră a fi incriminatoare la adresa câștigătorului: ar dovedi „o operațiune de influență” pe TikTok. Dar aici, ca și în alte părți (în special în Statele Unite, unde acuzația a fost deja făcută împotriva Rusiei în 2016), elementele sunt vagi prin faptul că nu se depasesc limita dintre o campanie prezidențială intensă pe rețelele de socializare și acțiunile legate de manipularea aparentă a mass-media.
Pentru candidatul în vârstă de 62 de ani, se înțelege, Justiția Română a dat o „lovitură de stat”. Având în vedere sondajele la aproximativ 8% din voturi în primul tur, Georgescu a adunat în cele din urmă 22,95% din voturile exprimate în acest prim tur anulat. Celălalt candidat de extremă dreapta, George Simion, deși mai mediatizat și considerat cea mai gravă amenințare pentru centru și stânga românească pro-europeană, a strâns doar 13,87% din voturi (locul 4). În fața lui se află actualul premier, Marcel Ciolacu, care are 19,15% (locul 3) și câteva mii de voturi în avans, primarul progresist al Bucureștiului, Elena Lasconi (19,17%), de la partidul Uniunea Salvați România, adversarul lui Georgescu desemnat pentru turul doi al alegerilor prezidențiale.
Personalitatea lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a condus înainte de toate o campanie prezidențială în epoca vremurilor: preluând codurile actuale de comunicare dinamică, politicianul apare uneori costumat pentru a-și evoca prioritatea de retragere din conflictul ucrainean, uneori în ținută tradițională călare, reaminteste importanța sportului, a sănătății și a culturii naționale. Unele dintre videoclipurile sale au strâns peste 7 milioane de vizualizări, în special extrase din interviuri și momente în care candidatul folosește simboluri ale culturii românești. Judecat ca un OZN prea favorabil Moscovei și extremist, conform opoziției pro-europene întruchipate de Lasconi, Georgescu nu este, totuși, un om care a ieșit din senin și care a știut să profite oportun de valul populist din Occident.
Înainte de a deveni diplomat de rang înalt, agronom de pregătire a condus în special ONG-ul de mediu Tineretului Ecologist din România (TER). Apoi Georgescu a fost raportor special la Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, președinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma (un think tank care reunește industriași, oameni de știință, funcționari publici din 52 de țări) și director al Institutul Indicele Global al Sustenabilității Națiunilor Unite. Membru al partidului de dreapta AUR, a fost exclus în cele din urmă după declarații favorabile unor politicieni români din cel de-al Doilea Război Mondial responsabili de acte antisemite.
Se ridică vântul populismului?
Prezența extremei dreapte „pro-rusă” în turul doi al alegerilor prezidențiale din România nu este chiar o surpriză. „Electoratul [românesc] este foarte fragmentat. Este o creștere a populismului și nu știm care dintre acești candidați va reuși să combată acest populism”, a rezumat analistul politic Ion M. Ioniță, vorbind la France 24, înainte de anunțarea rezultatelor. Acest val de populism protector și naționalist a fost foarte accentuat de războiul din Ucraina. În mod clar, Georgescu a călărit pe acest sentiment punând prioritate „detașării” României de acest conflict care „nu este al său”. El asociază conflictul cu încetinirea economică și inflația care afectează țara și sărăcește clasa de mijloc. Pentru finalistul prezidențial, a fost o provocare americană care a declanșat războiul, iar el consideră că Uniunea Europeană și NATO nu reprezintă corect interesele României . Candidatul arată instalarea unui scut antirachetă american în satul Deveselu , din sudul României: acesta este exemplul, a insistat el pe rețelele de socializare, al unei politici amenințătoare opusă întorsăturii pașnice pe care o susține.
Călin Georgescu nu-și ascunde fascinația față de liderii europeni emancipați din NATO sau UE: descriindu-l pe premierul maghiar Viktor Orbán drept un „negociator bun” și admirând postura lui Putin în fața imperialismului american, posibilul viitor președinte român a vrut să facă o schimbare profundă în strategia ţării îndreptată hotărât spre Europa. O schimbare care ar fi redistribuit cărțile pentru NATO, care a instalat sau întărit mai multe baze orientate spre Est, inclusiv cea din Cincu ocupată de un contingent de 1.000 de soldați francezi.
„Lovitura de forță” a judecătorilor reface cartile prezidențiale. Dacă implicarea Rusiei în campania de comunicare rămâne de demonstrat, importanța votului și a mișcării de protest rămâne de netăgăduit. Pentru prima dată în istoria sa democratică de după Războiul Rece, niciunul dintre cele două mari partide tradiționale, PSD (Partidul Social Democrat) și PNL (Partidul Național Liberal), nu a reușit să plaseze un candidat în turul doi. Iar pe 1 decembrie, alegătorii au plasat mozaicul grupurilor de extremă dreapta în frunte în Camera Deputaților.
