Un consilier juridic de rang înalt al Curții de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că legea din 2021 adoptată de Ungaria, care restricționează reprezentarea homosexualității și tranziției de gen în fața minorilor, încalcă normele europene privind drepturile fundamentale și nediscriminarea. Opiniei Avocatei Generale Tamara Ćapeta vine într-un moment de tensiuni crescute între Bruxelles și guvernul lui Viktor Orbán, acuzat că duce o campanie sistematică împotriva comunității LGBTQ+. Deși neobligatorie, opinia emisă joi ar putea influența decisiv hotărârea finală a instanței, așteptată în lunile următoare, scrie Politico
Ungaria încalcă legislația Uniunii Europene prin restricțiile impuse asupra conținutului LGBTQ+ la care ar putea fi expuși copiii, a afirmat joi un consilier juridic de rang înalt al Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Această opinie juridică survine înaintea unei hotărâri definitive a instanței europene, care ar putea obliga guvernul condus de Viktor Orbán să renunțe la una dintre cele mai controversate legi ale sale — legea din 2021 care restricționează și interzice reprezentarea și „promovarea” homosexualității și tranziției de gen în toate formele de media accesibile minorilor.
Potrivit unui comunicat de presă, Avocata Generală Tamara Ćapeta a constatat că Ungaria „s-a abătut semnificativ de la modelul unei democrații constituționale”, iar legislația adoptată de Budapesta „se bazează pe o judecată de valoare conform căreia viața homosexuală și non-cisgen nu are aceeași valoare sau statut cu viața heterosexuală și cisgen”.
Această opinie întărește poziția Comisiei Europene în disputa cu Budapesta privind respectarea drepturilor fundamentale, escaladată recent după ce guvernul lui Orbán a interzis organizarea evenimentelor Pride la mijlocul lunii martie și a autorizat poliția să folosească camere biometrice pentru a identifica organizatorii și participanții.
Deși opiniile avocaților generali ai CJUE nu sunt obligatorii, ele influențează frecvent hotărârile finale, care sunt pronunțate, de regulă, în câteva luni de la emiterea opiniei.
Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement în iulie 2021, după ce Ungaria a adoptat legea care interzice accesul copiilor la conținut LGBTQ+ în emisiuni TV, reclame, cărți, cursuri de educație sexuală și alte forme de comunicare. Cuplurile de același sex și persoanele transgender sunt interzise la televizor în timpul zilei, iar cărțile cu tematică queer trebuie sigilate și nu pot fi vândute în apropierea școlilor sau bisericilor.
Budapesta și-a justificat măsurile prin invocarea normelor europene privind media audiovizuală și protecția minorilor împotriva conținutului dăunător.
„Legea maghiară este o rușine”, declara în 2021 președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promițând că va folosi „toate pârghiile Comisiei pentru a garanta drepturile tuturor cetățenilor UE, indiferent cine sunt și unde trăiesc”.
În decembrie 2022, executivul european a sesizat Curtea de Justiție și a primit sprijinul a 15 state membre și al Parlamentului European.
Potrivit Avocatei Generale Ćapeta, prevederile maghiare încalcă o serie de legi europene și afectează drepturi fundamentale, motiv pentru care procedura de infringement este „justificată”. Dacă instanța va confirma caracterul ilegal al legii din 2021, Ungaria riscă o amendă substanțială și va fi obligată să renunțe la aceste măsuri.
Într-o nouă ofensivă împotriva drepturilor LGBTQ+, parlamentul maghiar a adoptat în martie o lege care interzice evenimentele Pride și autorizează folosirea supravegherii biometrice pentru identificarea organizatorilor și participanților. Aceste măsuri sunt în prezent analizate de Comisia Europeană, întrucât ar putea încălca noile reglementări privind inteligența artificială, care interzic recunoașterea facială în timp real.
Comisia Europeană și guvernul ungar nu au oferit încă un răspuns oficial în legătură cu opinia formulată joi de Curtea de Justiție.
