Dependența de munca ieftină din afaceri externe a dăunat inovației în Statele Unite și a permis țărilor rivale să ajungă din urmă, a susținut marți vicepreședintele american JD Vance într-un discurs despre politica economică a președintelui Donald Trump, scrie Asia Nikkei
Dependența de munca ieftină din afaceri externe a dăunat inovației în Statele Unite și a permis țărilor rivale să ajungă din urmă, a susținut marți vicepreședintele american JD Vance într-un discurs despre politica economică a președintelui Donald Trump.
Vance a spus că administrațiile americane trecute aveau „două concepte greșite” despre globalizare - credința că designul și fabricarea pot fi separate și că munca ieftină este benefică.
„Ideea globalizării era că țările bogate vor avansa pe lanțul valoric, în timp ce țările sărace vor face lucrurile mai simple”, a declarat Vance la conferința American Dynamism de la Washington, organizată de firma de capital de risc Andreessen Horowitz.
El a citat exemplul iPhone-ului Apple, care este proiectat în Cupertino, California, dar produs în locații precum orașul chinezesc Shenzhen. Globalizarea presupunea că, dacă economiile avansate, cum ar fi Statele Unite, pierd locuri de muncă în producție, muncitorii lor vor învăța să proiecteze sau să învețe să programeze și vor continua să prospere.
„Cred că am greșit”, a spus Vance. „Se pare că regiunile care se ocupă cu fabricarea devin extrem de bune în proiectarea lucrurilor.”
Pe măsură ce țările de vârf împărtășeau proprietăți intelectuale, cele mai bune practici și chiar angajați critici, devenea ușor pentru țările de la capătul inferior al lanțului valoric să ajungă din urmă, a spus el, considerând că a fost o greșeală să presupunem că „alte națiuni ne vor rămâne întotdeauna în urmă pe lanțul valoric.”
Discursul lui Vance a venit în contextul în care administrația Trump plănuiește taxe reciproce în încercarea de a corecta ceea ce președintele numește relații comerciale neloiale.
Căutarea de către corporații a costurilor reduse cu forța de muncă face parte din problemă, a spus Vance.
„Munca ieftină este fundamental o cârjă și este o cârjă care inhibă inovația. Aș putea chiar să spun că este un drog de care firmele americane au capatat dependența”, a spus vicepreședintele.
Mai degrabă decât să investească în inovație, companiile au găsit mai convenabil să externalizeze fabricile în economii cu muncă mai ieftină sau să importe forță de muncă ieftină prin imigrație pentru a produce lucruri, a spus el.
„Dacă te uiți în aproape fiecare țară, de la Canada la Marea Britanie, care a importat cantități mari de muncă ieftină, vezi stagnarea productivității”, a spus Vance.
El a declarat că strategia administrației Trump este să reorganizeze regimul comercial și de taxe vamale din Washington pentru a aduce locuri de muncă înapoi în Statele Unite. Președintele este „foarte serios” în această privință, a spus el.
Vance a spus că Trump abordează imigrația ilegală în parte pentru că „știe că munca ieftină nu poate fi folosită ca un substitut pentru câștigurile de productivitate care vin odată cu inovația economică.”
Deși discursul a fost destinat să traseze drumul administrației pentru economie, a fost și o încercare de a construi punți între două forțe concurente din Partidul Republican, pe care Vance le-a numit „tehnologi optimisti” și „dreapta populistă.”
El s-a descris ca fiind „un mândru membru al ambelor triburi.”
Populiștii, conduși de fostul consilier al Casei Albe Steve Bannon, au atacat influența tot mai mare a titanilor tehnologici precum CEO-ul Tesla, Elon Musk, criticându-l pe acesta din urmă pentru că încearcă să stabilească un „feudalism tehnologic la scară globală.”
Un subiect deosebit de controversat este problema vizei H-1B, care permite companiilor să aducă lucrători foarte calificați în Statele Unite. Bannon a spus că viza H-1B permite companiilor tehnologice să aducă muncă ieftină din străinătate în dauna muncitorilor americani.
În discursul său de marți, Vance a spus că tehnologia – în special inteligența artificială – va îmbunătăți mai degrabă decât va înlocui valoarea muncii.
El a respins ideea că persoanele orientate spre tehnologie și populiștii vor ajunge în conflict.
Când au apărut bancomatele în anii '70, oamenii se temeau că casierii bancari își vor pierde locurile de muncă, a spus Vance. Însă băncile au devenit mai productive, iar mai mulți oameni lucrează astăzi în serviciul clienți în sectorul financiar decât atunci când a fost creat bancomatul, a adăugat el.
„Inovația este cheia pentru a câștiga competiția globală în domeniul producției,” a spus Vance, spunând mulțimii că Statele Unite sunt „pe punctul” unei mari reveniri industriale.
Obiectivul globalizării nu a fost reducerea inegalităților globale, ci, dimpotrivă, menținerea lor
Discursul lui JD Vance a provocat reactii pe retelele de socializare, antreprenorul Bertrand Arnaud a scris pe X ca raspunsul lui Vance a a explica 90% din politica externă a SUA: gândirea colonială este încă vie și prezentă, iar schimbarea de strategie a Americii din ultimii ani – de la fostul „Consens de la Washington” al piețelor „libere” către o încercare mult mai evidentă de a limita și restricționa dezvoltarea Chinei – provine exact din această mentalitate.
"Acesta este, de fapt, un răspuns extraordinar din partea unui vicepreședinte al SUA: https://x.com/OopsGuess/status/1902396228404674853/video/1
Vance explică faptul că „ideea globalizării era că țările bogate ar avansa mai sus pe lanțul valoric, în timp ce țările sărace ar produce lucrurile mai simple.”
Dar el deplânge faptul că lucrurile nu au funcționat chiar așa: după cum explică, s-a dovedit că țările sărace (în special China) nu au vrut să rămână doar o forță de muncă ieftină pentru totdeauna și au început să urce ele însele pe lanțul valoric. Acesta este motivul pentru care, potrivit lui, globalizarea a fost un eșec.
Cu alte cuvinte, obiectivul globalizării nu a fost reducerea inegalităților globale, ci, dimpotrivă, menținerea lor, instituirea unui sistem de ierarhie economică permanentă în care țările bogate și-ar păstra controlul asupra sectoarelor cele mai profitabile, relegând țările sărace la o subordonare perpetuă în producția de valoare mai scăzută.
Acesta este, practic, tot ce trebuie să știi pentru a explica 90% din politica externă a SUA din ultimii ani: gândirea colonială este încă vie și prezentă, iar schimbarea de strategie a Americii din ultimii ani – de la fostul „Consens de la Washington” al piețelor „libere” către o încercare mult mai evidentă de a limita și restricționa dezvoltarea Chinei – provine exact din această mentalitate.
De la controalele asupra exporturilor de semiconductori la restricțiile privind investițiile, aceste politici nu sunt despre „securitatea națională” în vreun sens autentic – ele sunt despre încercarea de a păstra o ordine economică globală în care, simplu spus, națiunile mai sărace își cunosc locul atribuit și rămân acolo. În esență, aceasta este „amenințarea Chinei”: o Chină care a ieșit din banda economică ce i-a fost asignată de Occident.
Este profund ironic când te gândești la asta: un joc global presupus a „răspândi principiile pieței” în lume este abandonat tocmai pentru că a funcționat prea bine. Când China a reușit mai bine decât se aștepta, răspunsul nu a fost să se celebreze validarea eficacității jocului, ci să i se schimbe regulile. Tocmai pentru că adevăratul joc nedeclarat – dar acum clar afirmat de vicepreședintele SUA – era menținerea inegalității globale, nu eliminarea ei.
În concluzie, în cazul în care nu primiseră încă mesajul, aceasta transmite un semnal foarte clar lumii în curs de dezvoltare: dezvoltarea economică va necesita confruntarea cu o ordine economică dominată de SUA, care vede progresul lor ca pe o amenințare, nu ca pe un succes. Ceea ce, în mod ironic, face ca vorbele lui Vance să accelereze tocmai redistribuirea puterii economice globale pe care o deplânge, împingând mai multe națiuni să recunoască faptul că o dezvoltare autentică necesită independență strategică față de un sistem menit să le țină pe loc."
a scris pe X Arnaud Bertrand
This is actually an extraordinary admission to make for a US Vice President pic.twitter.com/cKl9QuDOPd
— Arnaud Bertrand (@RnaudBertrand) March 20, 2025
Vance explains that "the idea of globalization was that rich countries would move further up the value chain while the poor countries made the simpler things."
But he laments…
