Incredibila poveste a „răpirii secolului”. Elizabeth Smart, sclava „ profetului”

20 Ian 2017 | scris de Istvan Deak
Incredibila poveste a „răpirii secolului”. Elizabeth Smart, sclava „ profetului” Galerie foto (2)

S-a întâmplat în 2002 în Salt Lake City (SUA). Procurorii au denumit cazul: „Răpirea secolului”. După mai bine de 14 ani, victima a ales să publice o carte despre cele nouă luni petrecute în captivitatea „profetului”. 

Cartea autobiografică poartă numele de „Povestea mea”, numele autoarei este Elizabeth Smart, iar la momentul răpirii avea doar 14 ani. Tânăra, măritată între timp, descrie cu lux de amănunte răpirea, violurile zilnice, agresorii şi viaţa de după eliberare. 

Conform Die Welt, pentru Elizabeth, iadul s-a declanşat în noaptea de 5 iunie 2002. Brian David Mitchell, un fanatic religios de 49 de ani, pe care îl numeşte în carte drept „un pedofil murdar şi narcisist”, a pătruns în camera ei printr-o fereastră lăsată deschisă şi i-a pus un cuţit la gât.

Scena se petrecea într-o cameră în care se afla şi sora de 9 ani a lui Elizabeth, Mary Katherine, care s-a prefăcut că doarme şi a vizionat întreaga scenă, oferind ulterior detalii despre răpitor. Lois, tatăl celor şase copii, uitase să pornească alarma înainte de a merge la culcare în acea noapte.

Sarcină divină
Mitchell urma să recunoască la proces că el este profetul, iar Dumnezeu i-a trasat drept sarcină răpirea lui Elizabeth şi obligarea ei să îi fie a doua soţie. „M-am trezit cu mâna lui pe gură şi cu lama cuţitului la gât. Simţeam barba lui urât mirositoare. Mi-a spus să nu scot nici un sunet dacă vreau ca familia mea să mai trăiască. Apoi m-a ameninţat să îl urmez”, notează Elizabeth. 

Mitchell era un cerşetor fără adăpost, căruia Elizabeth şi mama ei îi oferiseră cinci dolari pe stradă. Apoi bărbatul a fost chemat să facă ocazional curat în curtea familiei. Bărbatul a luat-o pe fata de 14 ani şi a adus-o într-un cort în munţi. Acolo erau aşteptaţi de soţia lui, Wanda Barzee (56 de ani), care pregătise totul pentru ritualul nunţii.

Tortură de nedescris
„Încă mai simt aerul acelei nopţi. Persistă imaginea cortului murdar, a insectelor şi a şoarecilor. Încă simt lanţul de la picioare cu care am fost împiedicată să fug. Nu pot să uit ceremonia de căsătorie cu Mitchell, nici primul viol”, scrie Elizabeth, într-un capitol intitulat „Violarea unui copil”. 

Căutările pentru găsirea fetei au început încă din a doua zi. Unchiul ei s-a aflat doar la câţiva zeci de metri de cort, strigând numele ei, dar ea s-a temut să răspundă. Un elicopter a survolat zona de mai multe ori, dar fără folos. Sub această ameninţare, Mitchell, Barzee şi Smart părăsesc munţii din Utah şi ajung în California, apoi în San Diego. 

Torturarea fetei continuă. Ameninţările cu cuţitul, bătăile şi agresiunile sexuale erau la ordinea zilei. Apoi, Mitchell a obligat-o să se obişnuiască cu alcoolul, chiar dacă îi dădea stări de leşin, bărbatul nu era impresionat. „Nu aveam toaletă, nici apă cu ce se mă spăl, dar cel mai mult rău mi-a făcut consumul de bere”, mai scrie ea.

Şanse de evadare
„Abuzurile, alcoolul, plictiseala şi foamea îmi marcau fiecare zi. În cort nu era nimic de făcut. Mitchell vorbea neîncetat despre misiunea şi convingerile lui. Când a anunţat că, în numele Domnului, mai trebuie să răpească şi să se căsătorească cu alte şase fete, am început să mă tem, fiindcă una dintre posibilele victime putea să fie verişoara mea”. 

Cu trecerea timpului s-au ivit tot mai multe posibilităţi de a evada. Mitchell a fost arestat pentru furt timp de 7 zile. Smart rămâne singură cu Barzee, dar alege să nu fugă. „Eram în situaţia să murim amândouă de foame şi de sete. Atunci am decis că o să supravieţuiesc, indiferent ce se va întâmpla”.

Eliberarea
După câteva luni, Mitchell s-a simţit atât de stăpân pe situaţie, încât a luat-o pe Elizabeth Smart la plimbări prin oraş. Purta un val islamic şi avea interdicţie de a vorbi, însă era aparent liberă. Într-un magazin, un poliţist o opreşte pe Elizabeth, îi pune întrebări, dar ea refuză să vorbească şi ratează această şansă. 

După nouă luni de teroare, calvarul ei ia sfârşit. 12 martie 2003, o zi pe care Elizabeth Smart nu o va uita. Mitchell ignoră pericolul şi decide ca cei trei să se întoarcă în Salt Lake City, localitatea natală a fetei. Chiar dacă poartă o perucă a unei femei în vârstă şi are faţa parţial acoperită, trecătorii încep să o recunoască pe Elizabeth şi alertează poliţia. Cei trei sunt opriţi pentru un control de rutină, iar Elizabeth are nevoie de câteva zeci de minute să spună adevărul: „Sunt Elizabeth Smart şi am fost răpită”.

Închisoare pe viaţă
Cei doi au fost reţinuţi imediat şi au fost înregistrate 13 capete de acuzare. Elizabeth a depus mărturie împotriva lor.  Dacă în prima fază, cei doi au fost declaraţi în incapacitate mintală de a răspunde pentru faptele lor, Brian David Mitchell a fost condamnat în 2009 la închisoare pe viaţă fără drept de eliberare condiţionată, în timp ce Wanda Barzee, despre care s-a dovedit că a avut un rol activ în torturarea fetei, a primit în 2010 o sentinţă de 15 ani.

Se simte mai puternică
„Un copil, o victimă, nu ar trebui niciodată acuzată că nu a încercat să fugă din mâna agresorilor ei. Aveam 14 ani. Eram încă o fetiţă mică. Îmi era teamă. El m-a răpit, el m-a înlănţuit, el m-a violat. Dacă şi-ar fi dus la capăt ameninţările şi mi-ar fi ucis familia?”, a declarat Elizabeth, după eliberare. Ea s-a întors la şcoală şi a absolvit facultatea de muzică. Astăzi, ea conduce o organizaţie care luptă pentru drepturile copiilor. 

 

Alte stiri din Externe

Ultima oră